Rectificare bugetară. Patru domenii vor avea mult mai mulți bani

Potrivit aceloraşi surse, vor fi patru mari domenii care vor primi bani în plus, respectiv: 

Sănătate - plus 11,4 miliarde de lei, urmând ca bugetul Sănătăţii să ajungă la un nivel istoric de 4,2% din PIB (74 miliarde de lei); 

Educaţie - 6,4 miliarde de lei în plus; 

Transporturi - 5 miliarde de lei în plus, pentru investiţii; 

Dezvoltare Regională - un plus de 5 miliarde de lei pentru investiţii, 3 miliarde de lei pentru finanţarea cheltuielilor curente ale primăriilor, 400 de milioane de lei pt DGASPC-uri şi 980 de milioane de lei pentru însoţitorii persoanelor cu dizabilităţi".

La toate acestea se adaugă demararea schemelor pentru marea industrie, au precizat sursele citate. 

Deficitul bugetar, o provocare majoră pentru România

În contextul unei economii globale instabile și a presiunii interne pentru susținerea investițiilor, Guvernul României a solicitat Comisiei Europene un nou acord care să permită reducerea graduală a deficitului bugetar. „Am solicitat acest nou acord Comisiei Europene pentru ca România să nu intre într-o scară abruptă a deficitului”, a afirmat Marcel Ciolacu, subliniind că această strategie este esențială pentru a evita o reducere bruscă și destabilizatoare a cheltuielilor publice.

Premierul a adăugat că, în locul majorării taxelor, Guvernul se concentrează pe îmbunătățirea colectării veniturilor prin digitalizarea ANAF și prin reforma cheltuielilor publice. Această abordare este menită să asigure un echilibru între necesitatea de a reduce deficitul și dorința de a nu împovăra suplimentar mediul de afaceri și populația.

Consultările cu mediul de afaceri, esențiale pentru reforma fiscală

O componentă crucială a acestui acord propus este angajamentul Guvernului de a implica mediul de afaceri în procesul de reformă fiscală. „Nu vom lua nicio decizie cu privire la reforma fiscală fără consultarea mediului de afaceri și fără a oferi antreprenorilor un orizont de timp suficient până la punerea în aplicare a unor noi măsuri”, a declarat premierul. Această promisiune vine în contextul unei relații tensionate între guvern și sectorul privat, cauzată de schimbările frecvente și imprevizibile în politica fiscală din trecut.

Reprezentanții mediului de afaceri, prezenți la consultările de la Palatul Victoria, au apreciat deschiderea Guvernului către dialog și transparența în procesul decizional. Aceștia au subliniat importanța unei planificări clare și a unei comunicări eficiente pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea necesare investițiilor pe termen lung.

Digitalizarea și modernizarea fiscală, priorități ale Guvernului

În cadrul consultărilor, au fost abordate și subiecte legate de digitalizarea și modernizarea sistemului fiscal din România. Implementarea E-Factura, E-TVA, E-Transport și a Sistemului de Garanție-Returnare sunt proiecte cheie pe care Guvernul le consideră fundamentale pentru creșterea eficienței colectării taxelor și reducerea evaziunii fiscale.

Premierul Ciolacu a subliniat că aceste inițiative fac parte dintr-o strategie mai largă de modernizare a administrației fiscale, care va facilita atât activitatea companiilor, cât și colectarea mai eficientă a veniturilor bugetare. „Mergem mai departe cu digitalizarea ANAF, creșterea încasărilor bugetare și reforma cheltuielilor publice”, a precizat premierul.

Investițiile mari, pilonii creșterii economice

În cadrul discuțiilor, premierul a pus accent pe importanța menținerii unui nivel ridicat al investițiilor, chiar și în contextul reducerii deficitului bugetar. „Este nevoie să continuăm investițiile, să susținem zona industrială și producția românească”, a subliniat Ciolacu. Această viziune reflectă o înțelegere a faptului că investițiile, în special în infrastructură și proiecte strategice, sunt esențiale pentru stimularea creșterii economice și asigurarea competitivității pe termen lung a României.

Printre proiectele menționate se numără cele planificate pentru 2025 și 2026, care vor juca un rol crucial în dezvoltarea economică a țării. Guvernul speră că prin acest nou acord cu Comisia Europeană va reuși să mențină un echilibru între necesitatea fiscală de a reduce deficitul și obligația de a susține investițiile care pot genera creștere economică și locuri de muncă.

Dialogul cu mediul de afaceri, o prioritate guvernamentală

Reprezentanții Confederației Patronale Concordia au exprimat, în cadrul întâlnirii, satisfacția față de deschiderea Guvernului pentru dialog și colaborare. Aceștia au subliniat că o astfel de abordare este esențială pentru crearea unui cadru economic stabil și predictibil, care să permită dezvoltarea afacerilor și atragerea de noi investiții în România.

În concluzie, întâlnirea de la Palatul Victoria a marcat un pas important în direcția consolidării relațiilor între Guvern și mediul de afaceri. Prin propunerea unui nou acord cu Comisia Europeană, Guvernul României își asumă angajamentul de a continua investițiile și de a implementa reformele necesare pentru reducerea deficitului bugetar, menținând în același timp un dialog deschis cu partenerii din sectorul privat. Această abordare integrată și echilibrată este menită să asigure stabilitatea și prosperitatea economică a țării în anii ce urmează.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.