Reforma ANAF. Cum arată planurile noului Guvern

Guvernul instalat în iunie 2025 își începe mandatul cu o listă lungă de promisiuni în materie de reforme fiscale. În centrul atenției: ANAF, eternul pacient al administrației publice, care urmează să fie transformat într-o instituție „eficientă, digitalizată și independentă politic”. Cine a mai auzit aceste vorbe în ultimii 15 ani, ar putea zâmbi amar.

ANAF – scos din algoritmul politic. Sau nu?

Printre cele mai mari angajamente asumate se numără depolitizarea ANAF, Direcției Antifraudă și a Vămii. Adică eliminarea numirilor pe criterii politice, reorganizarea aparatului administrativ și recrutare „pe bază de competențe”. O idee excelentă în teorie, dar greu de crezut că va prinde viață într-un sistem în care controlul fiscal este adesea folosit ca instrument de reglare de conturi sau de protejare a rețelelor de interese.

Realitatea ultimelor decenii arată că ANAF nu a fost doar slab administrat, ci și vulnerabil la comenzi politice. Dacă acest cerc vicios va fi rupt acum, guvernul merită felicitat. Dar până la primele numiri, scepticismul este justificat.

Digitalizare completă... în 2025?

Planurile de digitalizare completă a ANAF, inclusiv eliminarea contactului direct dintre contribuabil și inspectorul fiscal, par de domeniul science-fiction dacă ne uităm la realitățile de la ghișee: servere care cad zilnic, baze de date incompatibile și declarații încă depuse cu dosar cu șină.

Guvernul promite:

• automatizarea controalelor și selecția pe bază de risc;

• interoperabilitate cu celelalte instituții ale statului;

• raportare exclusiv online pentru toate categoriile de contribuabili.

Toate acestea s-ar putea întâmpla. Dar pentru a ajunge acolo, e nevoie de investiții masive, voință reală și capacitate tehnică – lucruri care au lipsit în toate guvernele anterioare.

Reforma instituțională: din nou de la zero?

Se vorbește despre o reorganizare profundă a aparatului ANAF, cu recrutare profesionistă și unificarea bazelor de date între Fisc, Antifraudă și Vamă. Această măsură a fost vehiculată în toate guvernele post-2010. De fiecare dată s-a lovit de birocrație, interese și lipsă de coerență între instituții.

De această dată, reforma ar urma să susțină o legislație mai dură împotriva evaziunii fiscale, iar ANAF să devină actorul-cheie într-un efort de combatere a economiei subterane.

Extinderea bazei de impozitare: influencerii și chiriașii, luați la ochi

Guvernul anunță și un nou val de fiscalizare în domenii puțin reglementate:

• criptomonede,

• platforme sociale (TikTok, YouTube, OnlyFans),

• închirieri de locuințe pe termen scurt.

Faptul că aceste activități vor fi impozitate corect e un pas firesc. Problema este dacă ANAF va avea capacitatea reală să urmărească aceste venituri, în lipsa unor mecanisme clare de raportare din partea platformelor și a unei infrastructuri IT moderne.

Măsuri complementare unde ANAF are un rol decisiv

Auditul scutirilor fiscale inutile, care implică o analiză serioasă din partea ANAF privind eficiența acestor facilități;

Actualizarea impozitului pe proprietate și dividende, în funcție de valoarea reală – o sarcină tehnică în care ANAF trebuie să ofere date și să facă estimări coerente;

Aplicarea plafonului de pensii și salarii bugetare, unde Fiscul este un actor esențial în monitorizare și raportare.

Promisiunile sunt ambițioase. Dar fără un plan concret, un calendar realist și o finanțare asigurată, riscul este ca reforma ANAF să rămână, din nou, la stadiul de PowerPoint. Până atunci, contribuabilul va continua să stea la coadă, să imprime PDF-uri și să completeze declarații inutile pentru un sistem care, oficial, ar trebui deja să funcționeze digital.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.