Cum a ajuns România să producă energie de la 12 mii de MWh la 4 mii MWh în doar șase ani
Viorica Dăncilă, fost...
Iată ce a transmis Reuters despre protestul profesorilor desfăşurat în prima zi de şcoală:
Mii de profesori români au mărșăluit luni în capitala București, chiar în prima zi a noului an școlar, în timp ce cursurile au fost suspendate în toată țara. Protestul a fost declanșat de restructurarea școlilor și de creșterea numărului de ore de predare pe săptămână.
Guvernul largii coaliții de la București se confruntă cu un val de nemulțumiri din sectorul public și cu o opoziție tot mai puternică la măsurile de austeritate, adoptate pentru reducerea celui mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și pentru deblocarea miliardelor de euro din fondurile de redresare de la Bruxelles.
De la instalarea sa la putere, la sfârșitul lunii iunie, executivul a crescut taxele și a redus cheltuielile, inclusiv în educație, unde a majorat norma săptămânală medie de predare de la 18 la 20 de ore, fără o creștere salarială. În paralel, a crescut numărul maxim de elevi dintr-o clasă, a comasat școlile mici și a tăiat burse.
Luni, peste 10.000 de profesori și elevi, potrivit estimărilor Poliției, au mărșăluit prin centrul Bucureștiului cerând demisia ministrului Educației și anularea măsurilor. Printre pancartele afișate se aflau mesaje precum „Norma mai mare afectează școala” și „Educația este investiție”.
„Toate aceste măsuri economisesc foarte puțini bani”, a spus Mihai, profesor de istorie la un liceu din București, care a preferat să nu își dezvăluie numele complet. „Poate că reducerile din sistemul educațional nu sunt neapărat rele, dar doar dacă vin la pachet cu o reformă reală.”
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat la televiziunile locale că este nerealist să se aștepte cineva ca aceste măsuri să fie anulate.
Executivul condus de premierul Ilie Bolojan face reduceri și în sănătate, companii de stat, autorități de reglementare și administrație publică, susținând că povara reducerii deficitului bugetar nu poate fi pusă exclusiv pe seama creșterii taxelor și a sectorului privat.
România, care a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 9,3% din PIB, în contextul celor patru runde de alegeri, își propune să reducă deficitul la puțin peste 6% până în 2026.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Viorica Dăncilă, fost...
Bogdan Hossu, liderul...
România rămâne una dintre...
Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, să mențină...
Leul se apreciază față de euro...
Ministrul Energiei: proiectul...
În cursul lunii octombrie 2025...
Amenzi în valoare de aproape 18...
Peste 24 milioane de căutări...
Reducerea consumului în luna...
Accesul românilor la investiții...
În luna octombrie 2025, volumul...
Piața globală a cuprului se îndreaptă spre un deficit...
Guvernul urmează să adopte azi,...
Uniunea Europeană nu a emis și...
România a fost şi în luna noiembrie ţara UE cu cea mai...
Aurul se scumpește din nou,...