România încă mai are 23.727 km de drumuri pietruite şi de pământ. Date INS

Autor: Delia Gheață
Data actualizării:
Data publicării:
O imagine dezolantă
O imagine dezolantă
Institutului Naţional de Statistică ”a măsurat” lungimea drumurilor publice din România și le-a clasificat. 

Lungimea drumurilor publice din România totaliza 86.338 kilometri (km), la finele anului 2022, din care aproape jumătate erau modernizate, în timp ce calea ferată se întindea pe 10.615 km, din care 56,2% fiind reprezentate de căi principale, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate vineri.

Potrivit sursei citate, la 31 decembrie 2022, din totalul drumurilor publice, 17.582 km (20,4%) erau drumuri naţionale, 35.132 km (40,7%) drumuri judeţene şi 33.622 km (38,9%) drumuri comunale.

Din punct de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice se prezenta astfel: 48,2% (41.653 km) drumuri modernizate (în proporţie de 94,1% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 24,3% (20.956 km) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, respectiv 27,5% (23.727 km) drumuri pietruite şi de pământ.

În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 29,9% din lungimea drumurilor modernizate şi 41,1% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.

Datele INS arată că, din lungimea drumurilor naţionale, 6.197 km (35,2%) erau drumuri europene, 949 km (5,4%) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 2.064 km (11,7%) erau drumuri cu patru benzi, 308 km (1,8%) drumuri cu trei benzi, şi 35 km (0,2%) drumuri cu şase benzi.

De asemenea, lungimea drumurilor judeţene cuprindea, în proporţie de 49,2%, drumuri modernizate, iar 35% dintre drumurile comunale erau pietruite.

La finele anului 2022, lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însuma 10.615 km, din care 10.519 km (99,1%) linii cu ecartament normal, 91 km (0,9%) linii cu ecartament larg şi 5 km linii cu ecartament îngust.

Totodată, densitatea liniilor la 1.000 km pătraţi de teritoriu era de 44,5. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (206,3 la mie), regiunea Vest (60 la mie), regiunea Nord-Vest (47,9 la mie) şi regiunea Sud-Muntenia (43,8 la mie).

La aceeaşi dată, lungimea căilor principale era de 5.961 km, echivalentul a 56,2% din lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Dosare
Transelectrica / FOTO: Facebook
Bucureștiu în 1888
Raed Arafat
Imaginea unei femei care a fost creată de AI / Foto: Freepik
Prima zi de școală
Sediul BNR
Un nou broker de asigurări a intrat pe piață / Foto: Freepik
Magistrat

Magistrații nu sunt egali în fața pensiei – explicația CCR

Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată...

Fermier face curat într-o cocină / Foto: Freepik
Oameni care merg pe holul unui spital / Foto: Freepik
Documente ANAF. Freepik.com
Freepik.com
Bursa de Valori Bucuresti / Foto: BVB
Cheia de la casa mult dorită / FOTO: Freepik
Oriunde și la orice nivel
Foto arhiva: Reuters
Casă de schimb valutar
Mai muți bani pentru cercetare / Foto: Freepik
Ciocănel de judecător / Foto: Freepik
Ministerul Transporturilor
Schimbare de paradigmă la Foxconn
Semiconductori
Bani / FOTO: Freepik
BVB deschide în scădere

BVB deschide pe minus: sectorul energetic pierde aproape 1%

Bursa de Valori București a deschis joi în scădere pe...

Oameni traverseaza stradas / Foto: Freepik

pixel