România, pionier în energie, dar vulnerabilă la securitatea energetică. Sume uriaşe necesare pentru investiţii

Lideri politici, decidenţi şi investitori s-au adunat la a VI-a ediţie a Aspen Energy Summit, pentru a discuta despre trilema globală din domeniul energiei: sustenabilitate, accesibilitate, securitate. Mircea Geoană, preşedintele Aspen Institute of Romania şi fost secretar general adjunct al NATO, a transmis un mesaj clar autorităţilor publice şi a spus că România nu are voie să dea greş în asigurarea securităţii energetice. 

"Prima ediţie Aspen Energy Summit a fost în 2017, la moment jubiliar, 100 de ani de când România a devenit prima ţară la nivel global care a exploatat şi dus la nivel industrial petrolul. Suntem de fapt pionieri în energia globală. Am simţit, ca institut şi comunitate, să venim din nou cu această temă, care a fost, este şi va rămâne una fundamentală la nivel de societate,  la nivel economic, geopolitic. Şi această perioadă extrem de agitată la nivel global nu face excepţie. Le mulţumesc celor care sunt aproape de noi, Ministerul Energiei. Domnul ministru Bogdan Ivan este într-o vizită foarte importantă, prima întâlnire oficială între administraţiile de la Washington şi Bucureşti. Pentru mine nu este o surpriză că prima întâlnire oficială este la nivel de ministru de Energie - secretar de stat pe Energie, pentru că în relaţia cu SUA, energia a fost, este şi va fi o componentă tot mai importantă în parteneriatul strategic. 

Felicit echipa institutului Aspen şi pe cei care au pus bazele acestui program pentru alegerea temei, această trilemă, această triplă provocare pentru România şi ţări ca România. Vorbim de accesibilitate atât din punct de vedere industrial, cât şi personal. E vorba şi de securitate energetică, pentru că nu există securitate la nivel global fără securitate energetică. Şi bineînţeles sustenabilitate. Tranziţia energetică va continua. Poate fi mai accelerată, poate fi un pic mai încetinită, dar va continua, iar România nu are voie să nu găsească ritmul corect în a explora şi exploata ceea ce avem. 

Câteva cuvinte despre dimensiunea geopolitică. Vă spun asta ca om care a făcut şi politică şi geopolitică. Pentru ţara noastră, acesta este unul dintre domeniile în care avem instrumentele şi capacitatea să jucăm jocul cel mare: energia. La restul, suntem mai bine sau mai rău. Companiile de energie româneşti au valoare de piaţă mai importantă decât orice alte companii din ţara noastră. Energia este singurul, probabil, instrument, altul decât diplomaţia tradiţională, în care România poate juca un rol de putere multiregională, nu doar în Europa de Sud-Est, ci şi peste Marea Neagră şi în Europa Centrală", a declarat Mircea Geoană, preşedintele Aspen Institute. 

Investiţii majore necesare în România

"Până în 2030, vom avea nevoie în România de investiţii între 40 şi 50 de miliarde de euro pentru sectorul energetic. Pentru a ne face strategia şi pentru a ne pune planurile în aplicare. Defalcat, pe investiţii în regenerare, pe transmisie şi stocare, pe interconectare, inclusiv pentru reconstrucţia Ucrainei. Într-o situaţie delicată pentru stat, cu costuri de împrumuturi foarte mari, cu bani scumpi publici şi privaţi din România, va trebui să găsim soluţii creative pentru finanţare. Avem nevoie de îndărătnicie în a ne ţine de treabă. Am trăit în cariera mea publică în România foarte multe iteraţii ale strategiei pe energie. Nu vreau să comentez capacitatea de a implementa strategia, dar ea este fundamentală, ea trebuie să fie precursorul unui mod transformat de a face politici publice în România", a mai spus Mircea Geoană. 

România, codaşă la cercetare şi dezvoltare

"Mai este ceva unde România este într-o poziţie inacceptabilă, la coada clasamentului. Cercetare şi dezvoltare. Cheltuim puţin, investim puţin. În sectorul public investim incredibil de puţin, şi cu constrângerile bugetare şi cu nevoia de a reveni pe o pantă corectă din punct de vedere al deficitului şi al costurilor, e neplăcut, crează disensiuni în politică. Dar când ai avut exces, nu ai de făcut altceva decât să revii la o anumită predictibilitate în plan economic. Dar există o nevoie, şi ar fi resurse", a completat preşedintele Aspen România. 

Citește și: White Paper Aspen Energy Summit 2025: direcții strategice pentru viitorul sectorului energetic

"România are responsabilitatea de a-şi valorifica avantajele şi potenţialul"

Punctul său de vedere a fost împărtăşit şi de politicieni. Costel Dunavă, preşedintele Comisiei de Politici Economici, Reforme şi Privatizare din Camera Deputaţilor, a recunoscut că parlamentarii au datoria de a transforma avantajele României în strategii pe termen lung. 

"Energia este un subiect care priveşte în egală măsură societatea şi securitatea naţională. Într-o lume marcată de transformări rapide, securitatea energetică devine fundamentală pentru stabilitatea şi prosperitatea fiecărei naţiuni. Lecţiile ultimilor ani ne-au arătat că dependenţa excesivă de resurse externe poate deveni o vulnerabilitate strategică. România are şansa şi responsabilitatea de a-şi valorifica avantajele competitive şi potenţialul uriaş, dar şi poziţia de stat membru UE şi NATO într-o regiune de frontieră. E datoria noastră să transformăm aceste avantaje într-o strategie pe termen lung. Diversitatea energiei pe care o produce România oferă stabilitate, într-o perioadă în care vulnerabilităţile energetice pot deveni instrumente geopolitice. Pentru că securitatea energetică nu se construieşte doar prin tehnologie şi resurse, ci şi prin politici publice, Parlamentul şi comisiile au un rol important în acest domeniu. Astfel, în ultimii doi ani, Parlamentul a adoptat măsuri importante pentru a asigura securitatea energetică", a declarat Costel Dunavă, preşedintele Comisiei de Politici Economice, Reforme şi Privatizare din Camera Deputaţilor. 

România, "izolată din punct de vedere energetic". Mesaj pentru Bruxelles

Însă cărţile nu sunt doar în mâna politicienilor de la Bucureşti. Bende Sandor, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, a transmis un mesaj pentru politicienii de la vârful Uniunii Europene. 

"Tema acestui forum este foarte interesantă. În ultima perioadă, cam toată lumea se pricepe la energie şi mai ales la preţuri. De multe ori, uităm că tot la fel de important este şi accesul, şi securitatea şi sustenabilitatea energiei. Continuitatea în furnizarea energiei este foarte importantă, nici nu ne dăm seama de asta cât timp o avem. Centrele de date au nevoie de foarte multă energie. Gândiţi-vă ce se întâmplă dacă am avea energie doar între orele 13:00 şi 17:00. Nici nu mai vorbim de securitatea naţională. 

În ceea ce priveşte accesibilitatea, am spus mereu că aceasta trebuie să fie accesibilă tuturor cetăţenilor, tuturor firmelor, tuturor instituţiilor. Şi aici trebuie să lucrăm, nu mai putem trăi ca înainte de 1989, când zilnic se oprea curentul câteva ore pe zi. Trebuie să asigurăm continuitatea. România este într-o zonă geografică cu foarte mare potenţial. Avem posibilitate de energie hidro, fotovoltaică, avem gaze naturale, poate nu suficiente pentru consumul de azi, dar în proporţie de cel puţin 80-85%, avem posibilitate de energie nucleară şi energie prin termocentrale, dar şi pe hidrocarburi. Zilele trecute, CJUE a decis că gazul natural este o sursă de energie de tranziţie, iar cea nucleară este o sursă de energie prietenoasă cu mediul. În condiţiile acestea, trebuie să lucrăm. Trebuie să finalizăm centralele de la Iernut şi Midia, trebuie să avansăm cu viteză mai mare în construcţia celor două reactoare de la Cernavodă, şi de ce nu şi pe acele SMR-uri despre care vorbeşte toată Europa. 

Suntem un pic izolaţi din punct de vedere energetic, şi asta nu e doar o problemă a României, ci o problemă a blocului estic. Păcat că trebuie să vorbim despre asta azi, la atâţia ani de la intrarea în UE, despre o Europă cu 2 viteze în ceea ce priveşte energia. Pentru că într-adevăr trebuie să ne rupem fostele legături de aprovizionare şi suntem într-o situaţie geostrategică în care posibilităţile ne sunt limitate. Zona Algeriei, de unde se aprovizionează Franţa, Spania, nu ne este accesibilă. Aprovizionare cu gaz lichefiat nu avem, pentru că nu avem de unde transporta aşa ceva. Pe Marea Neagră nu putem aduce gaze lichefiate. Cele mai apropiate terminale de acest gen sunt în Grecia. În această situaţie sunt şi Bulgaria, şi Ungaria, nu doar noi. Trebuie să facem în aşa fel încât restul Europei să înţeleagă că ne rupem vechile legături, dar avem nevoie de sprijin. Şi nu doar financiar, ci să se vină cu proiecte de viitor, atât la energie electrică, cât şi la gaze naturale. Pe termen lung, faptul că nu avem legături cu capacitate suficiente s-ar putea să creeze probleme la securitatea energetică a României. Politicienii care vor negocia la Bruxelles ar trebui să fie mai atenţi un pic, să pună problema altfel, pentru că nu putem lăsa România fără această resursă", a declarat Bende Sandor, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor. 

România vrea să amâne închiderea centralelor pe cărbuni

Până la implementarea strategiei pe termen lung, România face mutări pe termen scurt. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis un mesaj participanţilor la conferinţă şi a anunţat că România negociază amânarea închiderii centralelor pe cărbuni. 

"Este evident pentru toată lumea că provocarea este majoră, iar nevoia este imperativă. Acest lucru, cu atât mai relevant acum, în contextul actual marcat de tensiuni geopolitice, tranziţie energetică şi necesitatea protejării consumatorului. Cu toate acestea, România trebuie să îşi asigure viitorul energetic. Primul pas este securitatea energetică, fundamentul independenţei. Asta înseamnă surse suficiente şi fiabile de energie, care să ne permită să aducem independenţă. România a fost într-o situaţie provocatoare. Timp de un deceniu, capacitatea de producţie pe bază de gaze şi cărbune a scăzut cu aproximativ 56%, ceea ce ne-a făcut să importăm cam 23% din energia necesară pe consumul la ore de vârf. 

Pentru a mări securitatea energetică a României, am iniţiat demersuri pentru prelungirea funcţionării centralelor pe cărbuni acolo unde este necesar, astfel încât să evităm pierderea bruscă a capacităţilor. Suntem în proces de negociere cu partenerii europeni. Ne-am propus amânarea închiderii centralelor pe cărbune până la 1 ianuarie 2030", a transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.