România se confruntă iar cu cel mai mare preț la energie electrică din Europa

Factori principali care influențează costurile

România se confruntă din nou cu cel mai mare preț la energie electrică din Europa, ajungând la 0,152 euro/kWh. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a explicat că această situație este determinată de o serie de factori, printre care se numără seceta severă, cantitățile reduse de energie eoliană și problemele tehnice din rețelele de interconectare cu alte țări.

Seceta din acest an a fost cea mai gravă din ultimul deceniu, ceea ce a dus la scăderea producției de energie hidro. De asemenea, temperaturile ridicate au afectat producția de energie eoliană, deoarece vântul nu a bătut cu intensitatea necesară pentru a genera suficientă energie.

Probleme tehnice și piața decuplată

Un alt factor major care a contribuit la creșterea prețurilor este legat de problemele tehnice apărute la liniile de interconexiune cu Ungaria, care au împiedicat România să importe energie mai ieftină din vestul Europei. Burduja a subliniat că, din cauza acestor probleme, piața energetică a estului Europei a fost decuplată de cea a vestului, ceea ce a dus la prețuri mai mari în regiune.

Una dintre cele mai notabile probleme tehnice a fost deconectarea automată a reactorului 1 de la Cernavodă de la Sistemul Energetic Național (SEN) pe 26 august 2024, din cauza unei disfuncționalități la un transformator. Echipele de la Nuclearelectrica și Transelectrica au reușit să remedieze problema și să repornească reactorul, însă acest incident a contribuit la instabilitatea prețurilor pe piața de energie.

Factura pentru Ucraina

Grecia a inițiat un front comun împotriva prețurilor la energie care au crescut galopant, si care nu par a fi o chestiune de moment pentru țările din Europa de est.

Din acest front comun mai fac parte România și Bulgaria care plătesc un surplus pentru a compensa cererea masivă de energiei a Ucrainei, a cărei infrastructură energetică a fost distrusă de repetatele bombardamentele rusești. Problema este că țările occidentale nu resimt aceste creșteri.

Țările vest-europene par să fi transferat povara furnizării de energie electrică a Ucrainei către Grecia și celelalte țări din sud-estul Europei, scrie publicația greacă ekathimerini.com.

„Nu este posibil ca Austria să aibă un preț de 154 de euro, iar piața vecină interconectată din Ungaria să aibă un preț de 238 de euro. Ceva nu este în regulă, iar UE ar trebui să vadă acest lucru și să intervină”, a declarat un oficial guvernamental grec pentru publicația ekathimerini.com, dezvăluind că guvernul de la Atena ia măsuri pentru a forma un «front balcanic», împreună cu guvernele din Bulgaria și România. Acestea urmează să ceară să fie consolidat fluxul energetic din Europa de Vest către Ucraina, fie finanțarea țărilor balcanice pentru a sprijini întreprinderile și consumatorii afectați.

Întârzieri la proiecte energetice majore

Proiectul centralei de la Iernut, care ar fi trebuit să contribuie la creșterea capacității de producție energetică a României, a înregistrat întârzieri semnificative. În ciuda promisiunilor repetate, finalizarea acestui proiect continuă să fie amânată, ceea ce pune presiune suplimentară pe piața energetică națională.

În acest context, România se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește asigurarea unui preț competitiv la energie pentru consumatori. În timp ce alte țări europene, precum Norvegia și Suedia, au reușit să mențină prețuri extrem de scăzute la energie, România și alte state din estul Europei sunt afectate de prețuri mult mai mari, ceea ce subliniază necesitatea unor investiții mai eficiente în infrastructura energetică și interconectarea cu piețele vest-europene.

Așadar, creșterea prețurilor la energie în România reflectă o combinație de factori naturali, tehnici și de infrastructură. În timp ce schema de compensare și plafonare a prețurilor ajută la protejarea consumatorilor de impactul acestor creșteri, soluțiile pe termen lung necesită investiții semnificative în modernizarea rețelelor și diversificarea surselor de energie.

Situația actuală subliniază importanța unei strategii energetice naționale robuste, care să includă dezvoltarea de noi capacități de producție și îmbunătățirea interconexiunilor cu piețele internaționale, pentru a asigura stabilitatea și competitivitatea prețurilor la energie în România.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.