România vrea să împrumute 4 de miliarde de euro de la BEI pentru cofinanţarea unor investiţii din PNRR

România vrea să solicite Băncii Europene de Investiţii (BEI) un împrumut de aproximativ 4 miliarde euro pentru a acoperi parţial finanţarea publică naţionale necesară unor investiţii incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri un memorandum în acest sens, transmite Executivul. Este vorba despre un acord de principiu privind contractarea unei asistenţe financiare rambursabile de la Banca Europeană de Investiţii, în vederea acoperirii parţiale a finanţării publice naţionale necesare implementării unor reforme şi investiţii cuprinse în PNRR.

"Prin Memorandum, se stabileşte acordul de principiu al Guvernului privind contractarea unei asistenţe financiare rambursabile de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), conform legislaţiei privind datoria publică, în vederea acoperirii parţiale a finanţării publice naţionale necesare implementării unor reforme şi/sau investiţii cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Valoarea sprijinului financiar necesar solicitat BEI este de aproximativ 4 miliarde Euro pentru o serie de investiţii din sectoarele transporturi (rutier, feroviar, metrou) şi sănătate, incluse în PNRR", menţionează sursa citată de Agerpres.

Citeşte şi: PNRR: CE, evaluare preliminară pozitivă a primei cereri de plată a României, de 2,6 miliarde euro

Comisia Europeană a aprobat joi o evaluare preliminară pozitivă a primei cereri de plată a României, în valoare de 2,6 miliarde euro, din care 1,8 miliarde euro sub formă de granturi şi 0,8 miliarde euro sub formă de împrumuturi, în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU, informează Executivul comunitar.

La data de 31 mai 2022, România a prezentat Comisiei o cerere de plată bazată pe atingerea celor 21 de jaloane şi ţinte selectate din Decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru prima tranşă. Acestea vizează reforme privind transportul durabil, decarbonizarea, siguranţa rutieră, piaţa energiei electrice, înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, îmbunătăţirea proceselor de administrare fiscală, intensificarea luptei împotriva corupţiei, reforma sistemului de învăţământ obligatoriu pentru prevenirea şi reducerea părăsirii timpurii a şcolii şi sistemul de audit şi control al României pentru punerea în aplicare a Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

În cererea lor, autorităţile române au furnizat dovezi detaliate şi cuprinzătoare care demonstrează îndeplinirea celor 21 de jaloane intermediare. Comisia a analizat în detaliu aceste informaţii înainte de a prezenta evaluarea preliminară pozitivă a cererii de plată.

"Am veşti bune pentru România. S-au înregistrat progrese suficiente în cadrul planului său naţional de redresare şi rezilienţă, România fiind astfel pregătită să primească o primă plată în cadrul NextGenerationEU. Odată ce statele membre vor da undă verde, România va primi 2,6 miliarde euro ca urmare a progreselor sale bune şi rapide în punerea în aplicarea primului set de reforme şi investiţii din cadrul planului", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

La rândul său, vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a precizat că multe ditre cele 21 de jaloane vor contribui la tranziţia verde a României, prin măsuri de decarbonizare a economiei şi de promovare a transportului durabil, cu accent pe dezvoltarea infrastructurii feroviare.

"Felicitări României pentru îndeplinirea primelor 21 de jaloane şi ţinte stabilite în planul său de redresare şi rezilienţă. Multe dintre acestea vor contribui la tranziţia verde a României, prin măsuri de decarbonizare a economiei şi de promovare a transportului durabil, cu accent pe dezvoltarea infrastructurii feroviare. De asemenea, România îşi îmbunătăţeşte administraţia fiscală şi sistemul de educaţie, precum şi lupta împotriva corupţiei. Odată ce evaluarea Comisiei va fi revizuită şi aprobată de statele membre, România urmează să primească granturi şi împrumuturi în valoare de 2,6 miliarde euro, care vor contribui la crearea unei economii mai reziliente, cu beneficii considerabile pentru cetăţeni şi întreprinderi", a declarat Dombrovskis.

Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a adăugat că România şi-a consolidat sistemele de audit şi control, esenţiale pentru a se asigura că fondurile NextGenerationEU oferă beneficii maxime cetăţenilor şi firmelor.

"Astăzi dăm undă verde primei cereri de plată a României în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, după ce am ajuns la concluzia că aceasta a îndeplinit primele 21 de jaloane şi ţinte ale planului său ambiţios. Printre acestea se numără reforme importante pentru decarbonizarea economiei României, îmbunătăţirea funcţionării administraţiei publice şi consolidarea rezilienţei economice şi sociale. România şi-a consolidat, de asemenea, sistemele de audit şi control, care sunt esenţiale pentru a se asigura că fondurile NextGenerationEU oferă beneficii maxime cetăţenilor şi firmelor. După ce Consiliul îşi va da acordul, Comisia va plăti 2,6 miliarde euro sub formă de împrumuturi şi granturi: un bust de încredere atât de necesar în această perioadă dificilă pentru toate economiile noastre şi o încurajare puternică adresată României de a continua pe această traiectorie de investiţii şi reforme", a menţionat Paolo Gentiloni.

Comisia a transmis Comitetului economic şi financiar (CEF) evaluarea sa preliminară pozitivă cu privire la îndeplinirea de către România a etapelor necesare pentru această plată, solicitându-i avizul şi urmează să ţină cont de avizul CEF, care va fi emis în termen de cel mult patru săptămâni.

În urma avizului CEF, Comisia va adopta decizia finală privind plata contribuţiei financiare, în conformitate cu procedura de examinare, prin intermediul unui comitet de comitologie.

Planul de redresare şi rezilienţă al României include o gamă largă de măsuri de investiţii şi de reformă, grupate în cadrul a 15 componente tematice. Acesta se ridică la 29,2 miliarde euro sub formă de granturi şi împrumuturi, din care 13% (3,7 miliarde euro) au fost deja plătite României cu titlu de prefinanţare.

Plăţile din cadrul MRR se bazează pe performanţă şi depind de punerea în aplicare de către statele membre a investiţiilor şi a reformelor prezentate în planurile lor de redresare şi rezilienţă. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.