Inspecţia Muncii a realizat un ghid simplu, cu întrebări şi răspunsuri, despre situaţiile în care salariatul are zile de concediu de odihnă neefectuate din anul anterior.

Iată situaţiile explicate de specialişti: 

Întrebare: Care este durata minimă a concediului de odihnă anual?

Răspuns: 20 de zile lucrătoare.

Întrebare: Când este permisă compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat?

Răspuns: Numai în cazul încetării contractului individual de muncă.

Întrebare: Care este cuantumul indemnizaţiei de concediu de odihnă?

Răspuns: Media zilnică a drepturilor salariale compuse din salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă, din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu.

Întrebare: Când se plăteşte indemnizaţia de concediu de odihnă?

Răspuns: Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator cu cel puţin 5 zile lucrătoare anterioare plecării în concediu.

Întrebare: Când se acordă concediul restant din anul precedent?

Răspuns: Salariatului care, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parţial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, angajatorul este obligat să-i acorde concediul de odihnă neefectuat, într-o perioadă de 18 luni, începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual.

Întrebare: Poate fi angajatorul obligat să-mi acorde concediu de odihnă în perioada de preaviz?

Răspuns: Nu, cu excepția situației în care aveați deja programat concediul de odihnă în perioada respectivă. Refuzul acordării concediului de odihnă în perioada programată trebuie temeinic motivată.

Citeşte şi: Situaţiile în care salariatul poate demisiona fără preaviz

În acest articol vorbim despre încetarea contractului de muncă şi vă prezentăm răspunsurile oferite de către Inspecţia Muncii la cele mai importante întrebări referitoare la acest subiect:

Întrebare: Care este termenul de preaviz de care beneficiază salariaţii în caz de concediere?

Răspuns: Cel puţin 20 de zile lucrătoare.

Întrebare: Care este termenul în care salariatul concediat prin concediere colectivă are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reînfiinţat în aceeaşi activitate, fără examen, concurs sau perioadă de probă?

Răspuns: În termen de 45 de zile calendaristice de la data concedierii.

Întrebare: Angajatorul este obligat să înregistreze demisia salariatului?

Răspuns: Da. Refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă.

Întrebare: Care este termenul de preaviz în caz de demisie?

Răspuns: Cel mult 20 de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv cel mult 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere.

Întrebare: Salariatul poate demisiona fără preaviz?

Răspuns: Da, dacă angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă sau dacă angajatorul renunță la beneficiul preavizului.

Întrebare: Am revenit din concediul de creștere a copilului iar angajatorul a desființat între timp postul și vrea să mă concedieze. Este legal?

Răspuns: Nu. Cu excepția reorganizării judiciare sau falimentului, angajatorul nu poate concedia timp de 6 luni salariatul care revine definitiv în unitate după concediul de creștere și îngrijire copil sau este în plata stimulentului de inserție. Interdicția se aplică o singură dată.

Întrebare: Sunt însărcinată iar contractul de muncă expiră luna viitoare. Angajatorul este obligat să-mi prelungească contractul?

Răspuns: Nu. Încetarea contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată este o încetare de drept și operează chiar dacă contractul este suspendat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.