Scăderea prețului petrolului, o nenorocire pentru unii exportatorii de țiței

Temerile legate de impactul unui război comercial asupra creșterii economice globale și asupra cererii de petrol au dus la o scădere a prețului petrolului Brent de peste 20% într-o singură săptămână, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani după anunțul făcut de Donald Trump privind noile tarife, pe 2 aprilie.

De atunci, prețurile și-au revenit parțial, crescând de la aproximativ 60 de dolari la 66 de dolari pe baril.

Turcia, India, Pakistan, Maroc și o mare parte din țările emergente din Europa, care depind de importurile de petrol, ar trebui să beneficieze de pe urma scăderii prețului țițeiului. În schimb, țările exportatoare – în special statele din Golf, Nigeria, Angola, Venezuela și, într-o anumită măsură, Brazilia, Columbia și Mexic – vor suferi din cauza pierderii unei părți din veniturile în valută forte, au declarat investitorii.

„Pierdanții vor fi afectați relativ mai puternic decât țările importatoare”, a declarat Thomas Haugaard, manager de portofoliu pentru datoria suverană a piețelor emergente la Janus Henderson Investors. „Exporturile de petrol contribuie adesea într-un mod semnificativ la finanțele publice, ceea ce se va reflecta în primele de risc de credit.”

Prețurile actuale ale petrolului sunt cu mult sub ipotezele bugetare medii de 69 de dolari pe baril din proiecțiile pe un an ale principalelor țări exportatoare de petrol, potrivit estimărilor Morgan Stanley, Angola și Bahrain fiind cele mai sensibile la aceste variații.

Angola resimte deja impactul

Săptămâna trecută, țara a fost nevoită să plătească 200 de milioane de dolari după ce JPMorgan a emis un apel în marjă privind swap-ul de randament total de un miliard de dolari contractat de acest stat sud-african. Swap-ul de randament total reprezintă un împrumut acordat de creditor în decembrie anul trecut, garantat cu obligațiunile în dolari ale Angolei.

„Contextul actual a afectat piața materiilor prime și a euroobligațiunilor din piețele emergente, inclusiv nivelul de tranzacționare al euroobligațiunilor angoleze, și a declanșat un apel în marjă. Angola și-a onorat obligația la timp și în numerar”, au precizat surse oficiale pentru Reuters.

Angola a optat pentru un împrumut garantat pentru a-și gestiona pasivele într-un moment în care accesul său la piața euroobligațiunilor era incert, din cauza datoriilor externe ridicate față de diverși creditori străini, inclusiv China și alți creditori comerciali.

Asemenea altor emitenți considerați drept „piețe de frontieră”, randamentele medii ale obligațiunilor în dolari ale Angolei au atins niveluri de două cifre în urma vânzării masive de active riscante ce a urmat impunerii de tarife vamale de către Statele Unite.

Fondul Monetar Internațional clasifică datoria Angolei ca fiind cu risc ridicat de supraîndatorare, însă guvernul angolez a declarat că traiectoria datoriei țării rămâne solidă și pe o cale stabilă. Scăderea prețului petrolului destabilizează și unele tranzacții cu datorii ale piețelor de frontieră care rezistaseră timp de cel puțin un an, a afirmat JPMorgan într-o notă de studiu.

Reforme economice, compromise

Aceasta a menționat exemplul „carry trade”-ului din Nigeria, care presupunea investiții în titluri de stat ale exportatorului de petrol, mizând pe faptul că moneda naira nu se va deprecia rapid în raport cu dolarul. Acum, investitorii riscă să înregistreze pierderi dacă scăderea prețului petrolului afectează cursul nairei.

„Banca centrală a fost nevoită să-și intensifice intervențiile de vânzare de dolari pentru a evita riscurile de convertibilitate și pentru a limita o mișcare dezordonată”, a declarat JPMorgan într-o notă adresată investitorilor.

O scădere de durată a prețului petrolului ar putea compromite progresele recente în materie de reforme economice sau chiar să le anuleze, avertizează analiștii.

Între presiuni bugetare și oportunități

Petrolul reprezintă aproximativ 90% din exporturile Nigeriei, iar veniturile din țiței ar fi trebuit să finanțeze 56% din bugetul pe acest an. Guvernul estimase un preț al petrolului de 75 de dolari pe baril în bugetul pentru 2024, dar a fost nevoit să-și modifice planul. „Ne vom reevalua bugetul”, a declarat săptămâna trecută ministrul de Finanțe, Wale Edun, în fața jurnaliștilor.

Producătorii de petrol din Golf, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, ar putea rezista mai bine furtunii, datorită unor niveluri ridicate de rezerve, unui nivel relativ scăzut al datoriei și unor progrese în diversificarea economică, potrivit economiștilor. Cu toate acestea, o scădere a veniturilor ar putea complica capacitatea lor de a investi în proiecte noi, inclusiv în Arabia Saudită, liderul de facto al OPEC.

Pe hârtie, importatorii de petrol din piețele emergente ar trebui să beneficieze de scăderea facturilor de import, de îmbunătățirea deficitului de cont curent și de un impact pozitiv asupra presiunilor inflaționiste, însă aceștia se confruntă, de asemenea, cu riscuri.

„Perspectiva unei scăderi a prețurilor petrolului este pozitivă pentru importatori, deși nu ar trebui să compenseze obstacolele semnificative legate de războiul comercial și riscurile pronunțate de scădere”, a declarat Monica Malik, economist-șef la Abu Dhabi Commercial Bank.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.