Schimbarea la față a globalizării. Care sunt noile provocări, noile bătălii

În iulie 2023, exporturile chineze s-au prăbușit cu 14,5% anual. Nici la importuri situația nu este mai bună, scăderea fiind de 12,4%. Pentru economia lumii, aceste informații au fost o lovitură, pentru că atunci când a doua economie a lumii, considerată motorul creșterii globale dă rateuri, este semnalul care anunță schimbări la nivel mondial. 

Criză imobiliară, o industrie care merge în ritm de melc, un consum în bernă, alte statistici pe care Bejingul refuză să le facă publice de teama reacției generale: mai are rost să spunem că economia chineză nu o duce bine? Nu, este evident. Partea proastă este că, în realitate situația ar putea fi considerabil mai gravă, având în vedere pasiunea liderilor chinezi de a înflori puțin datele economice. Dar adevărul nu poate fi ascuns sub preț: China a intrat în mod oficial în deflație pentru prima dată în mai bine de doi ani.

În același timp, războiul economic cu Statele Unite a luat un nou curs. Washingtonul a decis să strângă puțin mai mult șurubul decretând un cvasi-embargo care vizează în special limitarea capacităților industriei chineze în cipurile de inteligență artificială.

Imediat, Asociația Chineză a Industriei Semiconductorilor (CSIA) a emis o declarație, avertizând asupra efectelor devastatoare ale acestei măsuri pentru economia globală: „Orice daune aduse actualului lanț de aprovizionare mondială, dezvoltat în ultimele decenii în paralele cu procesul de mondializare, ar putea crea un prejudiciu inevitabil și ireparabil pentru economia mondială și prosperității acesteia”, a subliniat CSIA. 

Dar pericolul este acolo. Punând bețe în roțile locomotivei economice și tehnologice chineze, întreaga economie mondială - și mai ales cea a Statelor Unite și a Europei - va fi deraiată. Care este legătura dintre creșterea globală și respectiva globalizare? Ce înseamnă exact aceste concepte esențial liberale utilizate acum pe scară largă de propaganda de la Beijing?

Pentru că după starea de grație a schimburilor internaționalizate și apoi a unei globalizări care nu și-a ținut promisiunea de a asigura un sistem bazat pe câștig reciproc, multe organizații internaționale - Goldman Sachs, OMC, FMI - se tem astăzi de o globalizare fragmentată. Adică un comerț internațional mai țintit, în care țările comercializează în funcție de legăturile lor amicale, zona lor geografică și interesele lor economice. 

Daunele unui astfel de sistem ar putea fi enorme, până la o pierdere de 10% până în 2040 a bunăstării economice mondiale, OMC s-a alarmat la câteva luni după războiul din Ucraina. În fața acestei perspective, alți „globaliști” apără comerțul internațional deschis, care se bazează mereu pe multilateralism. Cu un argument major: dacă diseminarea ideilor nu mai are loc, nu mai există idei, nu mai există inovații și nu mai există capacitatea de a face față provocărilor comune.

Rămâne de văzut care design va ieși câștigător din răsturnările lumii. Și mai ales dacă câștigătorul va putea într-adevăr să răspundă provocării secolului: urgența de mediu.

Citește și Date statistice care dau fiori în Europa: Numărul falimentelor, cel mai mare din 2015

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.