Se cere Guvernului creșterea pragului pentru acordarea facilităţilor cu 400 lei/lună pentru veniturile din salarii

Organizaţia menţionează că, potrivit HG nr. 598/2024 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, începând cu data de 1 iulie 2024, s-a majorat salariul minim brut la 3.700 lei/luna, faţă de 3.300 lei/lună în vigoare până la 30 iunie 2024 (ceea ce duce salariul net de la 2.073 la 2.363 de lei).

Prin OUG 59/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi alte măsuri fiscale s-a majorat la 300 lei/lună, de la 200 lei/lună, suma reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor pentru care nu se datorează impozit pe venit şi care nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii, pentru creşterea veniturilor nete ale persoanelor care realizează venituri din salarii la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

Conform OUG 115/2023, acordarea facilităţilor la suma de 300/lună este condiţionată de nedepăşirea pragului de 4.000 lei brut /lună realizat din salarii şi venituri asimilate salariilor.

CNIPMMR menţionează că aplicarea legislaţiei fiscale în vigoare de la 1 iulie 2024, conduce la identificarea a cel puţin 3 situaţii: cazul salariaţilor plătiţi cu salariul minim, care nu beneficiază de alte venituri asimilate salariilor (tichete de valoare). În această situaţie veniturile nete ale salariaţilor cresc cu 284 lei/lună, comparativ cu luna iunie 2024, de la salariul net de 2.079 lei/lună la 2.363 de lei/lună. Cazul salariaţilor plătiţi cu salariul minim, care beneficiază de alte venituri asimilate salariilor (bonuri de masă - 700 lei/lună). În această situaţie, veniturile nete ale salariaţilor cresc cu 166 lei/lună, comparativ cu luna iunie 2024, de la 2.623 (salariul net + tichete de masă 700 lei/lună) la 2.789 (salariul net + tichete de masă - 700 lei/lună).

Potrivit sursei citate, calculul veniturilor este efectuat astfel: 4.400 lei/brut/lună (3.700 lei + 700 lei tichete de masă); depăşind plafonul de 4.000 lei/brut/lună nu se aplică deducerea de 300 lei/lună; după aplicarea taxelor şi impozitelor, salariatul rămâne cu o valoare netă de 2.789 (salariul net + tichete de masă).

De asemenea, este menţionat cazul salariaţilor plătiţi cu salariul minim, care beneficiază de alte venituri asimilate salariilor (bonuri de masă - 300 lei/lună) pentru încadrarea în pragul de 4.000 de lei/lună/brut, în vederea acordării facilităţilor la scutirea de la plata taxelor pentru suma de 300 de lei/lună.

În această situaţie, veniturile nete ale salariaţilor scad cu 23 lei/lună, comparativ cu luna iunie 2024, de la valoarea de 2.623 (salariul net + tichete de masă - 700 lei/lună) la 2.600 (salariul net + tichete de masă - 300 lei/lună).

Calculul veniturilor este efectuat astfel: 4.000 lei/brut/lună (3.700 lei + 300 lei tichete de masă); se aplică deducerea de 300 lei/lună; după aplicarea taxelor şi impozitelor, salariatul rămâne cu o valoare netă de 2.600 (salariul net + tichete de masă).

Potrivit CNIPMMR, din cauza necorelării pragului de 4.000 lei cu majorarea salariului minim, de la 1 iulie 2024 angajatorii vor renunţa la acordarea de alte categorii de beneficii (încadrate ca şi venituri asimilate salariilor) la nivelul lunilor anterioare, pentru a se încadra în plafonul mai sus menţionat. Angajaţii vor întâmpina începând cu 1 iulie 2024 şi o situaţie de inechitate, din cauza faptului că există o mare probabilitate ca angajaţii cu salariul minim să nu mai primească alte tipuri de venituri asimilate salariilor peste plafonul de 4.000 lei. În multe întreprinderi există riscul renunţării la aceste beneficii pentru toţi angajaţii, pentru a evita aceasta situaţie de inechitate.

Organizaţia susţine că IMM-urile au nevoie de sprijin în această perioadă pentru a-şi motiva forţa de muncă, pentru a-şi păstra talentele şi angajaţii cei mai buni, pentru a reuşi să facă faţă mediului economic dificil şi provocărilor de pe pieţele în care activează. Tocmai aceste categorii de venituri asimilate salariilor sunt cele care fac diferenţa pentru retenţia angajaţilor. CNIPMMR precizează că dacă luăm spre exemplu tichetele de masă Guvernul a mărit valoarea nominală a acestora la începutul anului, la 40 de lei/zi/angajat. În contextul necorelării tuturor prevederilor incidente, dacă companiile vor decide ca în cei 300 lei (de la 3.700 lei la plafonul de 4.000 lei) să acorde tichete de masă spre exemplu, ar mai putea acorda doar maxim 14 lei/zi, suma insuficientă pentru o masă de prânz.

Mai mult, întreprinderile vor renunţa să acorde tichete de masă şi alte beneficii (spre exemplu vouchere de vacanţă), pentru a nu depăşi plafonul de 4000 de lei brut/angajat în care pot aplica deducerea de 300 lei la calculul contribuţiilor, fapt ce va afecta în mod direct angajaţii cei mai vulnerabili.

CNIPMMR solicită Guvernului, pentru susţinerea obiectivului privind creşterea veniturilor nete ale persoanelor care realizează venituri din salarii la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, creşterea pragului pentru acordarea facilităţilor cu 400 lei/lună, la 4.400 lei brut/lună, de la 4.000 lei brut /lună, pentru veniturile realizate din salarii sau asimilate salariilor.

"Creşterea pragului la 4.400 de lei pentru acordarea deducerilor pentru salariaţi cu salariul minim brut pe economie, contribuie la creşterea veniturilor angajaţilor fără riscul scăderii veniturilor nete ale acestora, venind în acelaşi timp în susţinerea solicitărilor şi eforturilor angajatorilor de a menţine forţa de muncă. Mărirea valorii la 4.400 de lei vine in sprijinul IMM-urilor care vor putea acorda alte categorii de venituri asimilate salariilor, în special tichete de masă, fiind un câştig atât pentru angajatori şi angajaţi, cât şi Guvern contribuind la menţinerea păcii sociale.", a declarat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.