Șefa FMI recunoaște că mulți economiști au greșit în prognozele lor

Guvernatorii băncilor centrale trebuie să fie perseverenţi în lupta împotriva unei inflaţii generalizate, a declarat miercuri directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, recunoscând că mulţi economişti au greşit când au prognozat anul trecut că inflaţia va scădea, informează Reuters.

"Inflaţia este încăpăţânată, este mai generalizată decât credem... Asta înseamnă că avem nevoie ca guvernatorii băncilor centrale să fie la fel de încăpăţânaţi în combaterea sa, pe cât s-a dovedit a fi inflaţia", a spus Georgieva.

Directorul FMI a adăugat că, dacă politica fiscală şi cea monetară vor funcţiona bine, anul următor ar putea să fie unul mai puţin dureros. Însă dacă politica fiscală nu este suficient de bine ţintită, ar putea deveni "inamicul politicii monetare, alimentând inflaţia", a avertizat Georgieva.

Referindu-se la situaţia din Europa, directorul FMI a apreciat că, în situaţia actuală, Banca Centrală Europeană trebuie să realizeze un echilibru atent între lupta împotriva inflaţiei şi necesitatea de a menţine economia în funcţionare. "Există cu siguranţă teama unei recesiuni în unele ţări, sau chiar dacă nu va fi o recesiune, se va resimţi ca o recesiune la iarnă. Şi dacă Mama Natură nu va coopera, şi iarna va fi una dură, asta ar putea duce la tensiuni sociale", a spus Kristalina Georgieva.

În luna august, rata inflaţiei în zona euro a atins un nou record de 9,1%. În acest context, experţii BCE şi-au revizuit semnificativ în sens ascendent proiecţiile privind inflaţia, anticipând că aceasta se va situa, în medie, la 8,1% în 2022, la 5,5% în 2023 şi la 2,3% în 2024. Comparativ, în luna iunie a acestui an, instituţia de la Frankfurt prognoza o inflaţie de 6,8% în 2022 şi 3,5% în 2023. 

Citește și UE caută 140 de miliarde de dolari pentru a face față crizei energetice

"În aceste vremuri, este inacceptabil să primim venituri și profituri record extraordinare din război și pe spinarea consumatorilor noștri", a declarat dna von der Leyen. Ea a declarat că planul ar urma să strângă peste 140 de miliarde de euro pentru cele 27 de state membre ale UE, pentru a sprijini gospodăriile și întreprinderile.

Dar anunțul ei nu a inclus o idee anterioară a UE de a limita prețurile la gazele rusești. Această idee a divizat statele membre, după ce Rusia a avertizat că ar putea întrerupe toate livrările de combustibil. Von der Leyen a declarat că ideea este încă în discuție în cadrul Comisiei.

Refacerea rezervelor

Prețul de referință al gazelor naturale din Europa a crescut la aproximativ 208 euro pe megawatt-oră (MWh), potrivit comentariilor, mult sub nivelul record de 343 de euro din august, dar cu peste 200% mai mult decât în urmă cu un an. 

Europa s-a grăbit să își umple facilitățile de stocare și a atins deja obiectivul de a le umple în proporție de 80% până în noiembrie. Dar măsurile Rusiei de a reduce livrările, în special prin intermediul conductei Nord Stream 1 către Germania, fac ca perspectivele să rămână incerte pentru perioada de iarnă. Moscova acuză sancțiunile de împiedicarea întreținerii conductelor. Politicienii europeni spun că acesta este un pretext.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.