Şeful ANAF vrea să mute lupta cu evaziunea în zona digitală. Precizări după raportul Comisie Europene privind TVA

Estimările privind gap-ul de TVA pornesc de la date statistice privind consumul, pe baza cărora se calculează valoarea TVA care ar trebui să ajungă efectiv în bugetul de stat. Această sumă estimată este apoi comparată cu valoarea efectiv încasată de stat.

Indicatorul publicat astăzi de către CE surprinde contextul macroeconomic de la nivelul anului 2023. Raportul CE evidențiază că anul 2023 a fost marcat de inflație ridicată și de creșterea accentuată a prețurilor la energie electrică, care a impus intervenții ale statului, inclusiv mecanisme de plafonare. Aceste evoluții au influențat nivelul consumului și comportamentul economic, având implicit efect asupra colectării TVA. Pentru anul 2024, raportul CE estimează o scădere de 0.5% față de anul precedent, până la nivelul de 29.5%, transmite ANAF.

Citiţi şi: România, cel mai mare GAP de TVA din UE. Biriş: Ţara lui... RO e-Degeaba

„Raportul Comisiei Europene indică nevoia unor eforturi susținute pentru a reduce deficitul de încasare din TVA. Strategia noastrǎ este de a muta lupta cu evaziunea în zona digitală. Faptul că am reușit să creștem veniturile din TVA în trimestrul al treilea și în luna octombrie și să menținem stabilitatea colectării, într-un context dificil inclusiv la nivel european, arată că măsurile implementate încep să producă efecte. Obiectivul nostru nu este doar să echilibrăm balanța colectării, ci să asigurăm o piață corectă.

Digitalizarea elimină concurența neloială și protejează mediul de afaceri onest, asigurând totodată finanțarea necesară pentru investițiile publice majore”, a subliniat Adrian Nica, Președintele ANAF.

Cum arată cifrele ANAF în 2025

Datele Agenției Naționale de Administrare Fiscală arată că în primele 10 luni din 2025 încasările din TVA au fost în sumă de 94,31 mld.lei, respectiv cu 9,20 mld lei (indice nominal 110,81%) mai mari față de încasările din aceeași perioadă a anului 2024, când au fost încasate 85,11 mld. lei. Aceasta în condițiile în care TVA restituită în perioada analizată din 2025 către mediul economic a reprezentat 27,18 mld. lei, mai mult cu 1,96 mld. lei față de aceeași perioada din anul 2024 (25,21 mld.lei).

În perioada iulie – octombrie 2025, încasările nete din TVA au fost în sumă de 42,85 mld.lei, respectiv cu 6,55 mld lei (indice nominal 118,1%) mai mult față de încasările din aceeași perioada a anului 2024 când au fost încasate 36,30 mld. lei.

Aceste rezultate sunt strâns legate de accelerarea digitalizării și îmbunătățirea relației dintre contribuabil și stat. Instrumente precum e-Factura, RO e-Transport și raportarea SAF-T au transformat modul în care ANAF monitorizează tranzacțiile, reducând posibilitatea de a ascunde activități economice în zona gri. Totodată, creșterea cu aproape 15% a plăților digitale a contribuit direct la transparentizarea circuitelor financiare din economie.

Rezultatele pot contribui la reducerea decalajului fiscal la TVA, întrucât digitalizarea și raportarea în timp real a tranzacțiilor sporesc trasabilitatea fluxurilor comerciale și limitează practicile de fraudă în lanțurile de TVA. Aceste instrumente facilitează corelarea automată a
datelor între furnizori și beneficiari, reduc discrepanțele în declarații și permit depistarea rapidă a comportamentelor neconforme, ceea ce duce la o colectare mai eficientă a TVA.

Raportul Comisiei Europene evidențiază faptul că România, alături de alte state membre, contribuie activ la eforturile comune de reducere a gap-ului de TVA la nivelul UE. Prin digitalizare, modernizare administrativă și adaptarea politicilor fiscale, România demonstrează că este pregătită să răspundă provocărilor viitoare și să valorifice oportunitățile oferite de Piața Unică Europeană, explică ANAF în comunicatul de presă.

Ce a făcut Ministerul Finanţelor

Ministerul Finanțelor a negociat cu succes în noiembrie 2025 modificarea jalonului din PNRR privind reducerea GAP-ului de TVA și a evitat astfel o pierdere de până la 1 miliard de euro din granturi, în 2026. Înlocuirea obiectivului inițial cu unul bazat pe măsuri structurale oferă României șansa de a consolida capacitatea instituțională pe termen lung, evitând în același timp pierderea unor fonduri cuprinse între 800 de milioane și 1 miliard de euro din componenta de grant a PNRR în 2026.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.