Aducem trei argumente în acest sens:

1. Îngrijorarea guvernatorului Mugur Isărescu exprimată ieri în spațiul public cu privire la competitivitatea și convergența României care trebuie asigurate înainte de aderarea României la UE, cităm: „Acest lucru nu înseamnă în niciun caz că România este sceptică în ceea ce priveşte adoptarea monedei euro, ci doar că are nevoie de o viziune cuprinzătoare, menită să asigure calendarul adecvat al acestui moment şi intrarea cu succes în zona euro”.

2. Sistemul financiar este veriga slabă a competitivității economiei românești în ultimul Raport Global al Competitivității, publicat în data de 16 octombrie 2018 de către Forumul Economic Mondial, care ne poziționează pe locul 101 în lume din cele 140 de economii analizate - de departe cea mai slabă performanță românească în rândul tuturor componentelor cheie ale competitivității. La niciun alt pilon stuctural al competitivității din cei 12 analizați nu stăm atât de nefast precum la starea finanțării. Iată-le, în ordine descrescătoare:  sănătatea – locul 72 în lume, competențele forței de muncă – 69, dinamismul afacerilor – 64, capacitatea de inovare – 57, piața produselor – 56, piața muncii – 56, infrastructura – 55, stabilitatea macroeconomică – 53, instituțiile – 46, dimensiunea pieței – 41, respectiv, cel mai bine poziționați suntem la adoptarea tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor – pe locul 36 în lume. Paradoxal, în pofida ultimului nostru avantaj competitiv, capitalurile de risc sunt aproape indisponibile în România pentru stimularea ideilor noi, creative și inovative de afaceri - sub-indicator al sistemului financiar care ne așază pe rușinosul loc 114 în lume - cea mai problematică realitate dintre toate sub-componentele financiare analizate.  Pe ansamblul economiei, România se menține pe locul 52 în lume anul acesta în Raportul Competitivității Globale, dar cu deficiențe structurale majore în finanțarea ei. Detalii aici: http://reports.weforum.org/global-competitiveness-report-2018/country-economy-profiles/#economy=ROU

3. Permanenta amânare a adoptării monedei euro antrenează costuri mari economice, despre care nimeni nu vrea să facă vorbire,  permanentizează indisciplina fiscală, bugetară și impredictibilitatea mereu criticate, dar niciodată îndreptate. Și mai face ceva: permite sistemului financiar să rămână așa cum este el azi, necompetitiv.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.