Sporul de noapte

Acest spor este reglementat de art. 126 din Codul muncii care spune că salariații beneficiază fie de:
 
a) program de lucru redus cu o ora față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțîn 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de baza;
 
b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de baza, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru. 

Sporul pentru muncă suplimentară

Referitor la sporul pentru muncă suplimentară, art. 123 alin. (1) prevede că în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de art. 122 alin. (1) în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia.

Alin. (2) din același articol menționează că sporul pentru muncă suplimentară, acordat în condițiile prevăzute la alin. (1), se stabilește prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă, și nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.

Sporul de repaus

Acest spor este reglementat de art. 137 alin. (3) care stabilește că în situația prevăzută la alin. (2) salariații vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă.
 
Referitor la sporul pentru sărbători legale, art. 142 alin. (2) prevede că în cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariații beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.
 
După cum se observă, cuantumul sporurilor sunt stabilite fie de Codul muncii, fie de contractul colectiv de muncă sau de contractul individual de muncă.
 
Atât contractul colectiv de muncă, cât și contractul individual de muncă sunt acte bilaterale, fiecare clauză din cuprinsul acestora constituind obiectul unui acord bilateral între părțile semnatare.
 
Regulamentul intern este un act unilateral al angajatorului, care tot unilateral îl poate modifică oricând, cu o simplă consultare a salariaților.
 
Se poate observa că legea nu a atribuit dreptul angajatorului în stabilirea unilaterală a sporurilor salariale prin regulamentul intern, și este firesc să fie așa având în vedere că sporurile sunt parte componentă a salariului angajatului, salariu care reprezintă element de negociere a părților raportului de muncă.

Citește și:

Măsuri pe care angajatorii nu le pot lua, în pofida dificultăților financiare

În pofida dificultăților financiare, angajatorii nu au libertatea de a lua astfel de măsuri, care îi prejudiciază pe angajați în privința veniturilor stabilite la nivelul contractual.

Concediul fără plată nu poate fi impus salariaților, dar practica demonstrează că această practică se aplică frecvent. Nicio dificultate financiară sau o altă problemă a angajatorului nu poate justifica concediul fără plată. În mod similar, reducerea normelor de muncă și a salariilor nu se poate face în mod unilateral. Indiferen de greutățile de natură financiară cu care se confruntă, angajatorii nu au libertatea de a lua astfel de măsuri, care îi prejudiciază pe angajați în privința veniturilor stabilite la nivelul contractual, scrie Avocatnet. 

Sursa citată precizează că, potrivit Codului muncii, concediul fără plată are ca premisă de acordare solicitarea angajatului și anumite situații expres prevăzute de lege. Și anume, pentru rezolvarea unor situații personale (în mod evident, aici nu intră situația financiară sau alte probleme ale angajatorului) sau formarea profesională. Totodată, salariatul poate solicita suspendarea contractului de muncă în următoarele situații, fără a fi necesar acordul angajatorului:

- concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;

- concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecțiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;

Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.