Surprinzător, numărul cumpărăturilor online ale românilor a scăzut

"Deşi ponderea celor care nu au apelat la comerţul electronic este încă destul de mare, totuşi în anul 2018 s-a înregistrat o scădere cu 8,5 puncte procentuale, faţă de anul 2017. Această tendinţă se observă atât la persoanele de sex masculin, cu 8,1 puncte procentuale mai puţin faţă de anul 2017, cât şi la cele de sex feminin, cu 8,9 puncte procentuale mai puţin. În anul 2018 internetul a fost accesat pentru a comanda/ cumpăra produse de aproape jumătate dintre bărbaţi şi dintre femei (43,7% respectiv 43,4%)", potrivit sursei citate. 

Pe grupe de vârstă, persoanele care apelează cu precădere la serviciile magazinelor online sunt tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 34 ani (52,3%). Aceeaşi tendinţă este menţinută atât în rândul femeilor, cât şi al bărbaţilor. 

Nivelul de instruire absolvit de o persoană reprezintă o caracteristică individuală importantă cu influenţă directă asupra accesării internetului cu scopul achiziţionării de produse din magazinele online. Astfel, persoanele cu un nivel de instruire superior au cumpărat produse prin intermediul internetului în proporţie de 71,9%. 

Citește și:

Consiliul Concurenței a amendat unul dintre cei mai cunoscuți retaileri online

Ce se cumpără cu preponderență

Totodată, o deschidere mai mare către acest tip de comerţ se observă în cazul salariaţilor şi elevilor/studenţilor, ponderile acestora înregistrând valori de 51,1%, respectiv 48,1% în totalul utilizatorilor de internet din fiecare categorie. 

Printre produsele cele mai comandate/cumpărate prin intermediul internetului se află îmbrăcămintea şi produsele sportive, 72,7% din totalul persoanelor care au folosit comerţul electronic în ultimele 12 luni. Alte produse cumpărate online într-o proporţie mai mare sunt bunurile pentru gospodărie şi cărţile, revistele, ziarele (inclusiv cărţi electronice), ponderea persoanelor care au comandat fiind de 22,6%, respectiv 18%. Categoria "Cărţi, reviste, ziare (inclusiv cărţi electronice)" a înregistrat cea mai mare creştere, cu 3,3 puncte procentuale faţă de anul 2017. 

Cine sunt cei care fac cumpărăturile online

Pe ansamblu, utilizatorii din localităţile urbane care au folosit internetul în ultimele 12 luni apelează la comerţul electronic într-o proporţie mai mare (28,8%), comparativ cu cei din localităţile rurale (20,5%). Dacă ne raportăm la totalul persoanelor care au cumpărat/ comandat bunuri în ultimele 12 luni, cei din mediul urban deţin o pondere de 69,4%, comparativ cu cei din localităţile rurale (30,6%). 

Utilizatorii de internet din localităţile urbane apelează în măsură mai mare la comerţul online pentru majoritatea produselor şi serviciilor, în special pentru cumpărarea de îmbrăcăminte şi produse sportive, pentru a comanda bunuri pentru gospodărie, pentru a cumpăra cărţi, pentru serviciile de cazare în timpul concediului şi pentru cumpărarea echipamentelor electronice. Deşi ponderea persoanelor din mediul rural este mică, se poate observa că preferinţele acestora în cumpărarea produselor online coincid cu ale celor din mediul urban, fiind direcţionate in principal către cumpărarea de îmbrăcăminte şi produse sportive şi bunuri pentru gospodărie. 

Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au comandat/cumpărat produse prin intermediul internetului în ultimele 12 luni, raportat la totalul celor care au folosit internetul în ultimele 12 luni, a înregistrat valoarea cea mai mică, de 17,9%, în regiunea Vest şi cea mai mare, 38,7%, în regiunea Bucureşti-Ilfov. 

Comparativ cu anul 2017, cele mai mari creşteri ale ponderii utilizatorilor comerţului online s-au constatat în: Bucureşti-Ilfov (cu 13,3 puncte procentuale) şi Sud-Est (cu 6,8 puncte procentuale). La polul opus, cea mai mare scădere procentuală s-a înregistrat în regiunea Vest (cu 5 puncte procentuale).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.