Surprizele din economia României. Eurostat: Țara crește puternic, dar cu două viteze! Care sunt regiunile câștigătoare și perdante?

Autor: Oana Pavelescu
Data actualizării:
Data publicării:
Bucuresti / Foto: Oana Pavelescu
Bucuresti / Foto: Oana Pavelescu
București-Ilfov a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri economice din Europa, în timp ce Sud-Vest Oltenia și Nord-Est rămân printre cele mai sărace regiuni ale UE. România se confruntă cu inegalități majore în dezvoltare, iar productivitatea muncii este printre cele mai scăzute din blocul comunitar, arată un raport Eurostat.

București-Ilfov, una dintre regiunile cu cea mai mare creștere economică din Europa

România a înregistrat o creștere economică semnificativă în ultimii ani, capitala țării fiind unul dintre principalele motoare de dezvoltare. Potrivit raportului Eurostat, regiunea București-Ilfov a avut o creștere de peste 104% a produsului intern brut (PIB) între 2012 și 2022, fiind una dintre cele mai dinamice economii regionale din Uniunea Europeană. Această performanță este comparabilă cu cea a unor regiuni puternic industrializate din Irlanda, Polonia sau Ungaria.

Această expansiune a fost determinată de investițiile masive în infrastructură, dezvoltarea sectorului IT și creșterea numărului de companii multinaționale care și-au mutat sediile în România. În plus, București-Ilfov a beneficiat de o forță de muncă bine calificată și de o poziționare strategică pentru comerț și investiții externe.

Sud-Vest Oltenia, una dintre regiunile cu cele mai mari pierderi economice

În contrast cu dezvoltarea accelerată a Capitalei, raportul Eurostat arată că Sud-Vest Oltenia a fost una dintre regiunile europene care au înregistrat scăderi ale PIB-ului în perioada 2012-2022. Această regiune a suferit o contracție economică de 11%, alăturându-se altor zone europene afectate de declin, precum Grecia sau unele regiuni din Italia și Germania.

Declinul economic al Sud-Vest Oltenia este cauzat în principal de depopulare, lipsa investițiilor în infrastructură și relocarea unor industrii. De asemenea, lipsa unor politici eficiente de atragere a investitorilor și infrastructura deficitară au contribuit la menținerea regiunii într-un cerc vicios al subdezvoltării economice.

Disparități economice majore între regiunile României

România se numără printre țările UE cu cele mai mari disparități economice regionale. Conform raportului, diferențele de PIB pe cap de locuitor între regiunile țării sunt unele dintre cele mai ridicate din Europa, alături de cele din Cehia și Ungaria.

Această inegalitate se reflectă în nivelul de trai al populației: în timp ce București-Ilfov se apropie de media europeană, regiunile mai puțin dezvoltate, cum ar fi Nord-Est și Sud-Vest Oltenia, au un PIB pe cap de locuitor semnificativ sub media UE. Aceste discrepanțe pot fi atribuite atât concentrării activității economice în capitală, cât și lipsei unor politici eficiente de dezvoltare regională.

România, printre țările cu cea mai mică productivitate a muncii în UE

Un alt indicator îngrijorător din raportul Eurostat este nivelul productivității muncii în România. Regiunea Nord-Est se află printre cele mai slab productive din Uniunea Europeană, cu un nivel de productivitate de doar 21% din media UE. Aceasta este una dintre cele mai scăzute valori din întreaga Europă, depășită doar de câteva regiuni din Bulgaria.

În plus, nivelul compensării angajaților este extrem de redus în Nord-Est, unde salariul mediu pe oră este de doar 5,5 euro, cea mai mică valoare din întreaga Uniune Europeană. Această situație indică o problemă sistemică de subdezvoltare economică și lipsă de investiții în zonele periferice ale țării.

Concluzii: creștere accelerată, dar inegal distribuită

Raportul Eurostat confirmă că România a înregistrat o creștere economică puternică în ultimul deceniu, însă această expansiune nu a fost uniformă. București-Ilfov este unul dintre cele mai dinamice hub-uri economice din Europa, în timp ce alte regiuni, precum Sud-Vest Oltenia și Nord-Est, continuă să rămână mult în urma mediei europene.

Disparitățile regionale ridicate și nivelul scăzut al productivității în anumite zone arată necesitatea unor politici mai eficiente pentru reducerea decalajelor și stimularea dezvoltării economice în întreaga țară. România are potențialul de a deveni un actor economic puternic în regiune, dar fără investiții strategice și măsuri de reducere a inegalităților, progresul economic va continua să fie dezechilibrat.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Tanczos Barna, Ilie Bolojan și Cseke Attila
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor
Freepik.com
Freepik.com
Curier. Foto: pexels.com
ANAF / Foto: Oana Pavelescu
Mină de suprafață / Foto: Freepik
Alexandru Nazare / Foto: Facebook
foto: pexels.com
Ilie Bolojan, în timpul întâlnirii cu reprezentanții celor 36 de instituții aflate în subordinea Guvernului / Foto: gov.ro
ASF
Curs valutar / FOTO: Freepik
Mâini / Foto: Freepik
MIPE acordă sume importante pentru aceste afaceri
Bancă / Foto: Unsplash
Casă de schimb valutar
Cazinou / Foto: Unsplash
Ilie Bolojan / Foto: Guvernul României
Prețurile urcă / Foto: Freepik

De ce tot urcă prețurile? BNR explică valul de scumpiri

Rata anuală a inflației a continuat să urce în...

Factură energie electrică
Rata anuală a inflaţiei a continuat să crească

BNR: materii prime și piața muncii, riscuri pentru inflație

BNR avertizează că inflația rămâne vulnerabilă, fiind...

Lucrători într-un depozit / Foto: Freepik
Oameni pe stradă / Foto: Freepik

Date alarmante de la INS: prețurile cresc în ritm galopant

Inflația a urcat la 7,8% în iulie 2025, impulsionată de...

BVB

pixel