Elevii sunt în săli de clasă. Petrecăreții stau înghesuiți în baruri și restaurante. Turiștii sunt bineveniți. Țara nu a înregistrat cazuri de transmistere internă a COVID-19 timp de săptămâni și a reușit să țină departe noile variante periculoase, fără a închide granițele.

"Dacă mă gândesc la această pandemie, ceea ce se evidențiază cu adevărat este modul în care a participat publicul islandez, modul în care oamenii și-au pus într-adevăr încrederea în sfaturile experților și ale oamenilor de știință", a spus Jakobsdóttir. ”De fapt și-au schimbat comportamentul”.

Multe alte țări au impus carantine naționale stricte pentru a controla răspândirea coronavirusului, dar Islanda nu a recurs la astfel de măsuri extreme. În schimb, s-a concentrat pe un sistem riguros de testare, urmărire, carantină și izolare - și a avut încredere în vizitatori și rezidenți că vor respecta regulile.

Fiind o insulă vulcanică îndepărtată din Atlanticul de Nord, în apropierea cercului polar polar, cu o populație mică de aproximativ 350.000, Islanda are avantaje intrinseci atunci când vine vorba de gestionarea pandemiei. Dar Jakobsdóttir atribuie meritele și sistemului public de sănătate, o comunicare clară cu publicul și un sentiment general de solidaritate pentru succesul țării.

Katrín Jakobsdóttir

Procedura Islandei pentru intrarea în țară este destul de simplă: vizitatorii și cetățenii care revin trebuie să prezinte teste PCR negative la sosire și apoi să fie testați la aeroport și din nou după cinci zile de carantină.

”Nouăzeci și opt la sută dintre oameni se prezintă la al doilea test”, a spus Jakobsdóttir. "Și cred că acesta este un rezultat uimitor."

Totuși, Islanda a înregistrat peste 6.000 de cazuri confirmate de coronavirus și 29 de decese. Thórólfur Guðnason, epidemiologul șef al Islandei, a declarat că accentul este pus acum pe prevenirea celui de-al treilea val, deoarece țara începe să-și deschidă și mai mult granițele.

Consilierii guvernamentali au decis să permită persoanelor care sunt complet vaccinate împotriva Covid-19 sau care au avut anterior infecții cu coronavirus să renunțe la carantină. În timp ce Organizația Mondială a Sănătății nu a sprijinit ideea pașapoartelor de vaccinare care ar permite unora să evite carantina, Guðnason a spus că a văzut suficiente rezultate preliminare din țări precum Israel, care a vaccinat o mare parte din populația sa și care sugerează că aceștia nu ar transmite virusul.

Solidaritatea a permis, de asemenea, Islandei să-și păstreze școlile deschise, ceea ce și alte țări s-au străduit să facă. În Islanda, copiii cu vârsta sub 16 ani se află în sălile de clasă din august.

”Aceasta a fost o prioritate majoră pentru noi”, a spus Jakobsdóttir, care a fost aleasă în 2017 la 41 de ani, devenind unul dintre cei mai tineri lideri ai lumii.

Ea a spus că, atunci când a decis să țină școlile deschise, a luat în considerare și efectul pe care îl va avea asupra femeilor și capacitatea lor de a lucra.

”Cred că dacă există o concluzie pe care o putem trage din această pandemie este importanța muncii femeilor în întreaga lume, în sectorul sănătății, în sistemele de bunăstare”, a spus ea.

Și, în ciuda succesului Islandei în gestionarea pandemiei, Jakobsdóttir a spus că a rămas îngrijorată de noile variante ale coronavirusului - precum și de alte pericole dincolo de COVID-19.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.