De ce este atât de greu să obții număr cadastral pentru terenurile moștenite. Bariere birocratice și confuzii frecvente

Două etape separate, adesea confundate

Miezul confuziei constă în faptul că, în România, există două etape distincte pentru recunoașterea oficială a dreptului de proprietate asupra terenurilor:

Etapa juridică – succesiunea și partajul. Aceasta poate fi realizată fie la notar, fie printr-o hotărâre judecătorească. În această fază se stabilește cine sunt moștenitorii și ce suprafață revine fiecăruia. Rezultatul este un act juridic — certificat de moștenitor sau hotărâre definitivă — care confirmă dreptul de proprietate, dar doar pe hârtie.

Etapa tehnică – înscrierea în cartea funciară. Aceasta este separată și trebuie inițiată de fiecare proprietar, prin intermediul unui inginer cadastral autorizat. În această etapă se întocmește o documentație tehnică (plan de amplasament și delimitare, fișiere digitale, măsurători topo), iar OCPI atribuie număr cadastral și deschide carte funciară pentru fiecare lot.

Foarte mulți proprietari cred că, odată ce succesiunea a fost finalizată, terenul este automat înscris în baza de date a OCPI. În realitate, acest lucru nu se întâmplă: terenul apare în acte, dar nu este vizibil în sistemul cadastral și nu poate fi identificat sau tranzacționat oficial.

Planul de lotizare, cheia pentru identificarea terenului

În majoritatea proceselor de partaj succesoral, instanțele desemnează un expert topograf care întocmește un raport de expertiză și un plan de lotizare. Acest document este esențial: arată cum a fost împărțit terenul între moștenitori, ce suprafață are fiecare lot și care sunt vecinii fiecărei parcele. Totuși, planul rămâne anexat la dosarul de partaj și nu este transmis automat către OCPI sau primărie.

Primăriile, la rândul lor, nu dețin planurile de lotizare individuale și nu pot emite numere cadastrale. Ele au doar evidențe fiscale și, uneori, planuri parcelare generale pentru anumite zone, dar nu pot indica exact unde se află un lot individual rezultat din succesiune.

Astfel, persoanele care vor să își identifice terenul trebuie să solicite copii ale raportului de expertiză și ale planului de lotizare din arhiva instanței. Acestea pot fi obținute gratuit sau contra unei taxe modice, iar ulterior pot fi folosite de un inginer cadastral pentru identificarea terenului pe ortofotoplan sau chiar pe teren, cu ajutorul aparaturii GPS.

Costuri suplimentare și frustrări

Problemele apar atunci când proprietarii încearcă să obțină informații direct de la OCPI. Mulți depun cereri și plătesc taxe de aproximativ 100 de lei pentru „certificatul care atestă înscrierea în evidențele de cadastru și carte funciară”. Însă această cerere este utilă doar dacă terenul este deja înscris. În caz contrar, OCPI emite un certificat negativ care atestă doar că imobilul nu există în baza lor de date — fără alte informații utile.

Acest lucru generează frustrare, mai ales pentru persoanele care nu își doresc neapărat să vândă sau să ipotecheze terenul, ci doar să știe unde se află efectiv pe hartă. De multe ori, acești oameni află abia după ce plătesc taxa că terenul lor „nu există” în evidențele cadastrale, deși există în acte.

Soluția: înscrierea în cartea funciară

Singura modalitate prin care terenul devine vizibil în sistemul cadastral este depunerea unei documentații de primă înscriere printr-un inginer autorizat. Aceasta presupune utilizarea planului de lotizare existent și transformarea lui într-un plan cadastral conform normelor actuale. După aprobarea documentației, OCPI atribuie un număr cadastral și deschide carte funciară pe numele proprietarului.

Este un proces birocratic și uneori costisitor, dar reprezintă singura cale legală prin care un teren moștenit poate deveni oficial parte a evidențelor de cadastru și publicitate imobiliară.

Citește și: Vești bune: unele acte cadastrale se obțin gratuit

Cum poate fi înscris un teren moștenit în cartea funciară. Pașii concreți

Deși procesul pare complicat, înscrierea terenului moștenit în evidențele de cadastru și carte funciară se poate face urmând câțiva pași clari. Este important de subliniat că această procedură nu se declanșează automat după succesiune, ci trebuie inițiată de fiecare proprietar în parte.

1. Obținerea actelor de proprietate și a planului de lotizare

Primul pas este obținerea hotărârii judecătorești definitive prin care s-a realizat partajul succesoral. Aceasta este documentul de bază care atestă dreptul de proprietate.

În plus, este necesar raportul de expertiză tehnică și planul de lotizare întocmite de expertul desemnat de instanță. Acestea se găsesc în dosarul de partaj aflat în arhiva instanței și pot fi solicitate printr-o cerere simplă. Planul de lotizare arată amplasamentul exact al lotului atribuit și este indispensabil pentru identificarea terenului.

Dacă este cunoscut numele expertului, se poate cere planul direct de la acesta, în format digital, ceea ce grăbește mult întocmirea documentației cadastrale.

2. Angajarea unui inginer cadastral autorizat

După obținerea actelor, proprietarul trebuie să contacteze un inginer autorizat de ANCPI. Acesta va întocmi documentația tehnică necesară pentru „prima înscriere” a terenului, care include:

planul de amplasament și delimitare (PAD),

fișierele digitale (cpxml),

referatul de verificare și avizarea documentației.

Inginerul are rolul esențial de a transforma actele juridice (hotărârea de partaj și planul de lotizare) într-o documentație tehnică conformă cerințelor actuale ale OCPI.

3. Depunerea documentației la OCPI

Documentația realizată de inginer se depune electronic, prin platforma eTerra, la oficiul teritorial al OCPI de care aparține localitatea unde se află terenul. După verificare, OCPI emite încheierea de înscriere, atribuie număr cadastral și deschide carte funciară pe numele proprietarului.

În urma acestui pas, terenul devine oficial parte a sistemului integrat de cadastru și carte funciară și poate fi identificat pe ortofotoplan, tranzacționat, ipotecat sau folosit pentru proiecte și subvenții.

4. Costuri și durată

Costurile procedurii sunt relativ reduse la nivelul OCPI (de ordinul zecilor de lei), însă onorariul inginerului cadastral variază în funcție de suprafață și complexitate, situându-se de regulă între câteva sute și o mie de lei. Durata medie a întregului proces, de la strângerea actelor până la eliberarea numărului cadastral, este de aproximativ 3–6 săptămâni.

Prin parcurgerea acestor pași, proprietarul obține un număr cadastral și o carte funciară pe numele său, iar terenul devine vizibil și recunoscut oficial în sistemul național de cadastru și publicitate imobiliară. În lipsa acestei etape, terenul rămâne „invizibil” în baza OCPI, chiar dacă există acte de proprietate asupra lui.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.