Turcia: Alegerile, un risc pentru moneda națională, îndiferend de rezultatul scrutinului

Pentru Recep Tayyip Erdogan, aflat la putere de 20 de ani, acest scrutin este plin de riscuri. Este pentru prima dată când șeful statului se confruntă cu un rival serios, Kemal Kiliçdaroglu, candidatul Partidului Republican al Poporului (CHP) și șeful unei alianțe de șase partide de opoziție.

"Sondajele recente indică o cursă strânsă între Erdogan și Kilicdaroglu, candidatul opoziției, cu șanse mari de a ieși învingător în primul tur de scrutin”, spune Charles-Henry Monchau, director de investiții la Banque Syz.

Pe frontul economic, există două linii de atac foarte diferite, viitorul lirei turcești, moneda națională, fiind erodat de ani de zile de rate scăzute ale dobânzii. Pentru că Erdogan a dus o politică cel puțin contra-intuitivă, în fața unei inflații galopante.

"Moneda țării nu a fost niciodată atât de slabă în raport cu dolarul, mai ales în contextul unei politici monetare prea flexibile, al dezechilibrelor de cont curent și al preocupărilor legate de alegerile prezidențiale", a comentat John Plassard de la Mirabaud.

Deși în scădere, inflația a atins peste 44% în aprilie, după ce în octombrie a înregistrat un record absolut, de peste 85%. "Este posibil ca inflația din Turcia să fie mult mai mare decât spun cifrele oficiale. Independența Turkstat, agenția de statistică, este foarte discutabilă. Iar dacă ne uităm la inflația din Istanbul, care este publicată de camera de comerț locală, aceasta este cu 20 până la 30 de puncte procentuale mai mare decât datele naționale oficiale", explică Guillaume Tresca, de la Generali Insurance Asset Management.

Lira turcească, supraevaluată

Confruntat cu această inflație galopantă, Erdogan s-a opus cu încăpățânare oricărei majorări a ratelor de către Banca centrală a țării, convins fiind că astfel de creșteri ar alimenta inflația. Prin urmare, Banca centrală a redus de câteva ori principala rată de politică monetară, de la 19% în 2021 la 8,5%, la sfârșitul lunii februarie. Banca centrală și-a redus apoi rata cu 50 de puncte de bază (0,5%) în urma cutremurului devastator soldat cu moartea a peste 45.000 de persoane.

"În ultimii ani, strategia Băncii centrale a Turciei a fost greu de descifrat de piață, cu interferențe puternice din partea politicienilor. Putem spune că nu este independentă", a sintetizat Guillaume Tresca. Rezultatul a fost prăbușirea lirei turcești. De la începutul acestui an, dolarul s-a apreciat cu 4,4% în raport cu lira turcească. Un dolar valorează acum aproape 20 de lire turcești, față de 7,6 la sfârșitul anului 2020.

"Totuși, pentru a preveni o prăbușire a monedei, au fost luate unele măsuri. Deși nu o spune în mod oficial, Banca centrală a intervenit în mod regulat pe piețele valutare pentru a susține moneda, ceea ce a dus la topirea masivă a rezervelor sale valutare. În același timp, au fost instituite restricții privind utilizarea valutei străine pentru companii și persoane fizice, ceea ce poate echivala cu o formă ușoară de control al capitalului", a adăugat el.

"În cele din urmă, lira turcească este cel mai probabil supraevaluată. Este dificil de determinat cursul "corect" al monedei, dar ne putem gândi la un curs de 1 dolar pentru 23-24 de lire", apreciază strategul. "Iar pentru investitorii străini este foarte dificil să se poziționeze pe lira turcească", avertizează el.

O nouă scădere după alegeri?

Confruntat cu politica neconvențională a lui Recep Tayyip Erodgan, Kemal Kiliçdaroglu se prezintă ca apărătorul unei politici mai liberale, pledând pentru o revenire la ortodoxia economică și promițând să restabilească credibilitatea și independența Băncii centrale a țării. Pe hârtie, acest lucru ar putea, cel puțin pe termen mediu, să stopeze căderea lirei turcești.

"Ar fi pusă în aplicare o politică monetară mai credibilă și mai dură, care ar duce la scăderea inflației. În plus, Banca centrală, cu independența sa regăsită, ar atrage fluxuri de capital, ceea ce ar întări lira turcească", estima Swiss Life Asset Managers la sfârșitul lunii martie.

În realitate însă, există pericolul ca moneda turcă să sufere o nouă lovitură după rezultatul alegerilor, indiferent care ar fi ele. "Este foarte complicat să anticipăm rezultatele alegerilor de duminică și să facem ipoteze. Cu toate acestea, se pare că lira turcească ar trebui să scadă în ambele din cele două scenarii "centrale" ce pot fi schițate", a subliniat Tresca.

"În primul scenariu, dacă Erdogan rămâne la putere, ne putem gândi că liderul politic se va îndrepta spre o politică economică ceva mai puțin heterodoxă decât înainte de alegeri. El ar slăbi puțin măsurile care împiedică lira turcească să se deprecieze puternic, întrucât are mai puțin interes să susțină moneda decât înainte de acest termen politic. Moneda ar urma, prin urmare, să scadă”, a continuat expertul. "Or, această ipoteză echivalează cu presupunerea unor decizii raționale din partea lui Erdogan, ceea ce nu a funcționat niciodată cu adevărat în trecut", adaugă el.

În cel de-al doilea scenariu, Kemal Kiliçdaroglu și opoziția ar ajunge la putere. "În acest caz, candidatul a promis să revină la o politică economică foarte ortodoxă. Acest lucru ar trebui să ducă la o creștere puternică a ratelor cheie ale dobânzii, până la 40% sau chiar 50%", spune Guillaume Tresca. "Chiar și așa lira turcească ar scădea, pur și simplu pentru că și aici relaxarea măsurilor de susținere a monedei - în special constrângerea asupra ratelor de schimb - ar duce la o corecție. În plus, o monedă mai slabă este necesară pentru a rezolva dezechilibrele macroeconomice ale țării", spune el.

"Pentru a atenua acest potențial declin, pe lângă creșterea ratelor cheie, opoziția va trebui să restabilească rapid credibilitatea Băncii centrale prin numirea unor lideri foarte competenți", adaugă Guillaume Tresca.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.