Într-un comunicat, operatorul bursei de la Istanbul a anunţat că băncile Goldman Sachs Group Inc., JPMorgan Chase & Co., Merrill Lynch International, Barclays Bank Plc, Credit Suisse Group AG şi Wood & Co. nu mai au voie să efectueze operaţiuni de tip short-selling (vânzare în lipsă) cu acţiuni turceşti timp de trei luni.
Acest anunţ vine la mai puţin de o săptămână după ce Autoritatea de Reglementare a Pieţelor de Capital din Turcia a eliminat o interdicţie privind vânzarea în lipsă a acţiunilor celor mai mari companii turceşti listate la bursă, relaxând o restricţie introdusă în luna octombrie 2019 pentru a proteja pieţele de capital locale de volatilitate.
Covid-19. Șefa BCE. După pandemie, economia lumii va fi altfel
De asemenea, luna trecută, firma de clasificare a indicilor bursieri MSCI Inc. a avertizat că ar putea demara o consultare pentru a reclasifica MSCI Turkey Index la statutul de piaţă de frontieră în lunile următoare, "dacă nivelul de accesibilitate, deja deteriorat, al pieţei de acţiuni din Turcia se va înrăutăţi".
Investitorii avertizează că o astfel de reclasificare ar putea conduce la ieşiri semnificative de fonduri şi la deteriorarea reputaţiei Turciei. Autorităţile de la Ankara i-au penalizat deja pe investitorii străini după ce le-au limitat drastic accesul la lira turcească şi le-au făcut mai dificilă tranzacţionarea de active turceşti. La începutul acestui an, autoritatea de reglementare bancară din Turcia a interzis, pentru o scurtă perioadă, băncilor Citigroup, BNP Paribas şi UBS să mai facă tranzacţii cu lire.
Această abordare nu a făcut decât să accelereze ieşirile de capital, investitorii străini reducându-şi ponderea pe piaţa obligaţiunilor în lire până la un minim istoric de sub 5%. În ultimele 12 luni, investitorii străini au retras 4,4 miliarde dolari de pe piaţa de acţiuni din Turcia, cel mai mare exod de după 2015.
Vânzarea în lipsă (short-selling) permite unui investitor să vândă pe piaţă acţiuni pe care nu le are în proprietate la momentul efectuării tranzacţiei, dar pe care acesta le-a împrumutat în prealabil, urmând ca, ulterior, să le răscumpere la un preţ mai mic pentru a le da înapoi celui de la care le-a împrumutat în prima fază. Astfel, o acţiune vândută în lipsă la un preţ de 10 euro şi răscumpărată ulterior, când nu mai valorează decât 8 euro, aduce investitorului un câştig de 2 euro.
Vânzarea în lipsă (short selling) este o practică perfect legală, dar foarte riscantă, fiind acuzată că provoacă căderea celor mai fragile acţiuni şi că agravează instabilitatea pe pieţele financiare. Vânzarea în lipsă a fost interzisă în mai multe ţări în timpul crizei financiare din 2008 - 2009.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Moneda euro a continuat să piardă teren în fața...
Bitcoin, cea mai mare...
Suedia este pregătită să...
Bentley Motors Ltd., unul dintre cei mai exclusiviști...
Performanța negativă a fost...
”Am construit acest proiect cu...
Ministrul Sebastian Burduja a...
Aceasta ar putea reprezenta...
Al doilea mare producător de oțel din lume are pretenții...
Agenția Națională de...
Precizări privind înscrierea...
Beko, Ford, Audi și Auchan sunt...
O strategie menită să asigure un echilibru între...
Companiile chineze își păstrează dolarii,...
Indicele ROBOR la trei luni a crescut la 5,75% pe an,...
Înscrierea dealerilor în Programul Rabla pentru...
Economia Germaniei a crescut...
Rubla rusească se depreciază...
La Palatul Victoria, a fost...
China anunţă că este dispusă să...