Acordul anunţat luni vine după mai multe săptămâni de discuţii cu privire la un pachet de măsuri de urgenţă care au creat diviziuni în rândul statelor membre, în încercarea de a răspunde la criza energetică. Cehia, care deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, a prezidat negocierile între cele 27 de state membre.

Potrivit unor documente consultate de Reuters, miniştri europeni ai Energiei au convenit luni că plafonarea preţului gazelor va fi declanşată în momentul în care cotaţiile, la hub-ul de gaze Dutch Title Transfer Facility (TTF) de la Amsterdam, ajung la 180 de euro pentru un Megawatt-oră (MWh) timp de trei zile.

În acelaşi document, se precizează că plafonul ar putea fi declanşat începând cu data de 15 februarie 2023 şi, iniţial, nu se va aplica tranzacţiilor de tip "over the counter" (în afara pieţei).

Mai mulţi oficiali europeni au dezvăluit pentru Reuters că Germania, care iniţial a fost sceptică la ideea plafonării preţului gazelor, a votat luni în favoarea unui acord privind plafonarea preţului gazelor în Uniunea Europeană, chiar dacă şi-a exprimat unele îngrijorări cu privire la impactul acestei politici asupra capacităţii Europei de a atrage livrări de gaze pe o piaţă globală extrem de competitivă la capitolul preţ.

Cu toate acestea, Germania şi alte state membre sceptice la ideea unui plafon de preţ au încercat să obţină mai multe garanţii pentru a se asigura că plafonul va fi suspendat dacă măsură va avea consecinţe negative. 

Citește și:

UE s-ar putea confrunta anul viitor cu o problemă majoră

Uniunea Europeană (UE) şi-a asigurat o cantitate suficientă de gaze pentru această iarnă, dar s-ar putea confrunta cu un deficit anul viitor, dacă Rusia reduce şi mai mult livrările, a anunţat luni Fatih Birol, şeful Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), cerând guvernelor să acţioneze mai rapid pentru a economisi energie şi a extinde regenerabilele, transmite Reuters.

Chiar dacă Rusia a redus livrările de gaze anul acesta, Europa a evitat un deficit sever şi a început iarna cu cantităţi importante în facilităţile de stocare a gazelor, datorită în parte măsurilor de urgenţă adoptate de UE pentru umplerea depozitelor, dar şi a vremii blânde. În plus, preţul ridicat al gazelor a redus cererea. Dar anul viitor Europa s-ar putea confrunta cu riscuri semnificativ mai ridicate.

Dacă Rusia nu va mai livra nici cantităţile reduse de gaze pe care le livrează acum Europei, iar cererea de gaze în China se redresează după restricţii, UE s-ar putea confrunta cu un deficit de 27 miliarde metri cubi (bcm) de gaze în 2023, avertizează Agenţia Internaţională a Energiei. Conform datelor UE, consumul total de gaze al blocului comunitar s-a situat anul trecut la 412 bcm. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.