UE se pregăteşte să relaxeze normele privind capitalul băncilor

Cea mai recentă propunere privind implementarea standardelor Basel III include mai multe modificări faţă de o versiune anterioară a Executivului comunitar şi ar putea fi aprobată marţi la reuniunea de la Bruxelles a miniştrilor de Finanţe din statele membre, susţin sursele din apropierea acestui dosar.

Potrivit unui document preliminar consultat de Bloomberg, băncile vor putea să ocolească o majorare a riscurilor percepute pentru mai multe tipuri de expuneri pe equity, mai puţine tipuri de datorii subordonate vor fi trecute în categoria cu cel mai mare grad de risc şi de asemenea va exista o mai mare flexibilitate când vine vorba de împrumuturile ipotecare comparativ cu propunerea anterioară.

După criza financiară globală din 2008, organismele globale de reglementare au convenit, în cadrul Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS), asupra unui nou standard internaţional de consolidare a băncilor, cunoscut sub numele de Basel III. Acest acord a fost finalizat în 2017.

Cu toate acestea, Europa, regiune unde companiile se bazează mai mult pe bănci pentru finanţare decât pe pieţele de obligaţiuni sau acţiuni, este reticentă să implementeze în totalitate standardele Basel III.

Cel mai recent plan al UE menţionează faptul că este de "cea mai mare importanţă" ca standardele Basel III să fie implementate dar în acelaşi timp subliniază că este nevoie să fie evitată "o creştere semnificativă a cerinţelor generale de capital" pentru sistemul bancar din Europa şi de asemenea să fie luate în calcul "specificităţile economiei UE".

Săptămâna trecută, mai mulţi oficiali de la Banca Centrală Europeană (BCE) şi Autoritatea Bancară Europeană (EBA) s-au declarat foarte îngrijoraţi că în procesul legislativ pentru implementarea Basel III în UE au apărut presiuni pentru abaterea de la standardele convenite iniţial în 2017. Potrivit acestora, propunerea de anul trecut a Comisiei Europene includea deja unele abateri de la standardele originale. 

Citeşte şi: Mesaj de la conducerea Băncii Mondiale: Dezvoltarea României în ultimele trei decenii a fost impresionantă

Dezvoltarea României în ultimele trei decenii a fost impresionantă, a declarat, luni, Anna Bjerde, vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală România, care a vizitat România pentru celebrarea a 30 de ani de parteneriat.

"Deşi mai sunt multe de făcut, Grupul Băncii Mondiale salută eforturile tuturor omologilor şi partenerilor noştri din sectorul public şi privat, care au contribuit la creşterea economică a României, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Rata sărăciei şi nivelul de inegalitate socială au scăzut, de asemenea, semnificativ şi se aşteaptă să continue această tendinţă de scădere", a precizat Anna Bjerde, într-un comunicat.

De la deschiderea biroului său în România, în 1991, Banca Mondială a oferit sprijin pentru investiţii şi reforme de politici publice prin intermediul a 73 de operaţiuni în valoare de 13,42 miliarde de dolari, complementate de servicii de asistenţă şi analiză tehnică, în timp ce Corporaţia Financiară Internaţională (IFC) a investit aproximativ 4,5 miliarde dolari în dezvoltarea sectorului privat al României.

În aceşti ani, programul Băncii Mondiale s-a concentrat pe sprijinirea Guvernului României în eforturile de stabilizare a economiei de la începutul anilor 1990, de aderare la Uniunea Europeană şi de realizare a unei convergenţe mai rapide şi a unei creşteri mai favorabile incluziunii în România în deceniul ce a urmat.

De asemenea, sprijinul a vizat şi redresarea post-pandemie a României pentru a asigura o creştere rezilientă, incluzivă şi verde, precum şi răspunsul ţării la provocările generate de războiul din Ucraina.

Potrivit sursei citate, programul în curs de desfăşurare al WBG este ghidat de Cadrul de parteneriat cu ţara pentru exerciţiul financiar 2019-2023 şi se concentrează pe consolidarea instituţiilor publice pentru a asigura şanse egale pentru toţi, a cataliza creşterea şi competitivitatea sectorului privat şi a încuraja rezilienţa la şocuri.

"Grupul Băncii Mondiale se angajează să sprijine în continuare România în atingerea obiectivelor sale de dezvoltare, prin adoptarea unui model economic mai durabil şi mai ecologic, care se bazează pe instituţii publice mai puternice, pe un sector privat de succes şi pe o societate mai rezilientă şi mai incluzivă", a declarat Gallina A. Vincelette, director de ţară al Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană.

Parteneriatul Grupului Băncii Mondiale cu România datează din 1972, când ţara a devenit membră a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca Mondială). România s-a alăturat Centrului Internaţional de Soluţionare a Litigiilor Investiţionale în 1974, IFC în 1991, MIGA în 1992 şi Agenţiei Internaţionale de Dezvoltare în 2014.

Grupul Băncii Mondiale (WBG) şi România au celebrat 30 de ani de parteneriat în cadrul unui eveniment la nivel înalt la care au participat reprezentanţi ai Guvernului la nivel central şi local, parteneri de dezvoltare, sectorul privat, mediul academic, societatea civilă, precum şi alţi actori cheie.

Printre participanţi s-au numărat prim-ministrul Nicolae Ciucă, precum şi reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, ai Parlamentului şi ai Băncii Naţionale. GBM a fost reprezentat la eveniment de către Rana Karadsheh, director regional al Corporaţiei Financiare Internaţionale (IFC), Olga Sclovscaia, director regional al Agenţiei de Garantare a Investiţiilor Multilaterale (MIGA), Gallina A. Vincelette, director de ţară al Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană şi Anna Akhalkatsi, manager de ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.