Ungaria a cedat: 5,8 miliarde de euro contează mult

Ungaria lui Viktor Orban este singura ţară din UE al cărei plan de relansare post-COVID, care presupune subvenţii de 5,8 miliarde de euro, nu a obţinut încă acordul Bruxellesului.

Or, dacă planul nu va fi validat până la finalul anului, 70% din fonduri s-ar pierde.

Potrivit acestei surse europene, Budapesta "a acceptat" în cele din urmă condiţiile puse de Comisie privind reformele pentru întărirea independenţei sistemului judiciar. Ele vor trebui adoptate până în martie 2023, pentru că altfel banii nu ar fi transferaţi, a precizat sursa.

Ungaria a adoptat de asemenea în ultimele luni măsuri anticorupţie, o altă cerinţă a Bruxellesului pentru deblocarea fondurilor.

Reformele convenite prevăd ca numirile în posturile cheie ale sistemului judiciar să treacă prin Consiliul Naţional Judiciar, o instanţă al cărei rol este astfel întărit.

O altă măsură, potrivit surse citate, este că guvernul ungar nu va mai avea posibilitatea să conteste decizii ale justiţiei la Curtea Constituţională, "aleasă politic", iar Curtea Supremă nu va mai putea să îi împiedice pe judecătorii ungari să consulte Curtea de Justiţie a UE.

O reuniune a Comisiei Europene la 22 noiembrie ar urma să fie dedicată examinării planului de relansare al Ungariei, conform unei alte surse de la Bruxelles.

De altfel, îngrijorările Bruxellesului privind corupţia din Ungaria au determinat Comisia să lanseze o procedură inedită împotriva Budapestei, ameninţând să suspende transferul a 7,5 miliarde de euro reprezentând fonduri europene pentru această ţară.

Comisia trebuie să evalueze în această lună dacă măsurile adoptate de Ungaria în materie de luptă anticorupţie sunt suficiente pentru a scăpa de sancţiuni, iar decizia finală va reveni Consiliului, adică statelor membre, în decembrie.

Ungurii au plafonat prețul la ouă și cartofi

Între timp, Guvernul ungar a decis să introducă un plafon de preţ la ouă şi cartofi, a anunţat miercuri Gergely Gulyas, directorul de cabinet al premierului ungar, după ce datele oficiale privind inflaţia arată că preţurile la alimente au explodat în luna octombrie, transmite Reuters.

În luna februarie a acestui an, Executivul de la Budapesta a impus un preţ maximal la lapte, zahăr, făină, ulei de floarea soarelui, carne de porc şi de pui, în încercarea de a proteja gospodăriile de creşterea costurilor, iar ulterior au fost plafonate şi preţurile la carburanţi şi ratele la creditele ipotecare.

Miercuri, Gergely Gulyas a precizat că în cazul ouălor şi cartofilor, preţurile de vânzare în magazine şi supermarketuri vor fi plafonate la nivelul la care erau la data de 30 septembrie. Pieţele agroalimentare sunt exceptate de plafonul de preţ, a adăugat Gulyas.

Anunţul Executivului de la Budapesta vine în aceeaşi zi în care au fost publicate o serie de date oficiale care arată că rata anuală a inflaţiei în luna octombrie a crescut cu un punct procentual, până la 21,1%. Conform acestor cifre, Ungaria se apropie de cele trei state baltice, care sunt campioane la creşterea preţurilor în UE.

Inflaţia este "cea mai mare problemă" în Ungaria, a spus miercuri Gergely Gulyas, la finalul şedinţei de Guvern.

Explozia preţurilor la alimente şi cea a facturilor la utilităţi stau la baza inflaţiei accelerate din Ungaria. Preţurile la energie pentru gospodării au crescut cu 64%, în timp ce preţurile la alimente au crescut cu 40%, mai mult decât dublu faţă de media din UE. Preţurile la pâine, brânză şi ouă aproape s-au dublat în ultimul an, în cazul ouălor preţurile fiind mai mari cu 92% comparativ cu luna octombrie a anului trecut.

Inflaţia accelerată şi deprecierea forintului până la un minim istoric a forţat deja Banca Naţională a Ungariei să modifice politica monetară la mijlocul lunii octombrie, când a decis în regim de urgenţă să introducă o dobândă de 18% la depozitele în forinţi. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.