"Ministerul Muncii ne-a informat că în acest moment avem peste un milion de locuri de muncă disponibilizate și că numărul lor e în creștere. Ministerul Finanțelor ne mai spune că lunar, potrivit legislației votate recent, bugetul va acoperi cu cca 4 miliarde de lei plata indemnizației pentru șomerii disponibilizați temporar. S-ar putea, așadar, crede că doar acesta este impactul disponibilizărilor datorate efectelor pandemiei. Din păcate, nu este deloc așa."

"Impactul economic cel mai mare al disponibilizărilor nu este cel al plății indemnizațiilor de șomaj. Faptul că un milion de oameni sunt șomeri, înseamnă că ei nu produc în acea perioadă și acesta este efectul cel mai grav asupra economiei și asupra bugetului."

Adrian Câciu. Cum să-i protejăm pe români în țara lor

Fostul ministrul al Finanțelor, a spus că cei un milion de angajați ar produce un PIB de cel puțin 15 miliarde daca ar fi în activitate.

"Cei un milion de salariați din sectorul privat aparțin unor sectoare diferite, de la construcții de mașini până la textile și hoteluri-restaurante, astfel încât putem socoti productivitatea lor este cea medie națională. Asta înseamnă că, dacă ar fi în activitate, ei ar produce un Produs Intern Brut lunar de cel puțin 15 mld lei. Scăderea de PIB este, însă, mai mare, căci sectoarele care nu lucrează afectează și veniturile celorlalte. Iar alte domenii de activitate, fără a avea, propriu-zis șomeri se reduc drastic, cum ar fi, de pildă, cabinetele notariale și avocațiale. Astfel încât putem aprecia, fără să greșim, că reducerea de PIB provocată de pierderea a un milion de locuri de muncă este de cca 20 mld lei. Socotind veniturile curente din PIB la 25% (ceea ce mai puțin decât media de peste 28% de anul trecut), înseamnă că bugetul pierde, prin reducerea PIB, în luna respectivă, 5 miliarde lei."

"Așadar, 4 miliarde de lei pe care bugetul îi dă și cu 5 miliarde de lei pe care nu-i mai ia înseamnă 9 miliarde de lei. Să adăugăm la acestea cel puțin un miliard de lei decurgând din alte facilități și cheltuieli ocazionale (contribuții la asigurări sociale neplătite, ajutoare pentru familiile afectate, sporuri de periculozitate, diverse forme de garanții de stat onorate pentru linii de credit și amânarea la plată a utilităților, diverse alte cheltuieli generate de procedurile stării de urgență cum ar fi carantina etc. etc.)."

Varujan Vosganian a mai scris că PIB-ul se reduce cu cca 20 de miliarde de lei, mai exact 2%.

"Concluzia este că efectele economice ale declarării stării de urgență pentru perioada 15 martie – 15 aprilie 2020 au un impact bugetar de cca 10 miliarde de lei ( aprox 1% din PIB). În ce privește Produsul Intern Brut, el se reduce cu cca 20 mld lei, ceea ce înseamnă 2% din PIB. Calculele procentuale au în vedere PIB prognozat pe 2020, dar, din păcate, procentele vor fi mai mari, dacă PIB, așa cum e previzibil, va fi sub prognoză."

"Prelungirea stării de urgență cu încă o lună, așa cum ne anunță autorii Ordonanțelor militare, va avea, cu siguranță, un impact și mai mare asupra economiei naționale și bugetului consolidat."

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.