În ceea ce privește soluțiile pe care românii le-ar putea folosi pentru a-și reduce, oarecum, ratele la creditele bancare sau chiar pentru a le micșora, Adrian Negrescu a vorbit despre două astfel de posibilități. 

Soluție de avarie 

”Prima soluție este să treacă de la ROBOR la IRCC. Este o soluție de avarie pentru perioada aceasta, dar cel puțin șase luni, nouă luni de acum înainte vor plăti rate mai mici, prin prisma faptului că IRCC-ul se actualizează mai greu, cu până la șase luni întârziere față de ROBOR, care crește de la o zi la alta, pentru ca astăzi să ajungă la 8,5%”, a spus analistul. 

O rată mai mică, pe o perioadă mai lungă

Potrivit precizărilor sale, ”o altă soluție și cred că pentru mulți dintre cei care au venit stabil și sigur, în momentul de față este cea mai bună, vizează refinanțarea creditul. Adică să meargă la bancă și să se uite și la alte oferte ale băncilor și să vadă unde există o refinanțare a creditelor, în așa fel încât să plătească o rată mai mică acum, dar pe o perioadă mai lungă de timp și cu o dobândă fixă. Este unica soluție, în momentul de față, pentru că, altfel, pentru marea majoritate a populației - și vorbim de jumătate din populația României care are un venit undeva la nivel de 2500 de lei net pe lungă - înseamnă că jumătate din venitul lor se va duce pe rata la bancă. Ceea ce înseamnă o bombă cu ceas în sectorul de creditare.

Recesiune înseamnă mulți șomeri

În urmă cu un an, doi, 2500 de lei net pe lună era un salariu decent în România, chiar dacă rata era de 800-900 de lei. Nu era o marjă foarte mare, oamenii aveau și de unde să-și plătească facturile la utilități, să-și cumpere și mâncare, mai ales că vorbim de familii unde mai există un salariu. Acum, într-adevăr, cu aceste dobânzi care cresc de la o zi la alta și care vor ajunge la 10%, a devenit o devenit o misiune imposibilă pentru mulți să-și plătească ratele. Soluția este simplă: refinanțarea credintelor. Altă variantă nu au, dincolo de a trece la IRCC, dar IRCC-ul nu îi va salva, cel puțin în perspectiva anului 2023. Pentru că, să nu uităm, dincolo de toate aceste probleme legate de inflație, de rata dobânzilor, ne așteaptă și o perioadă de recesiune. Iar asta înseamnă închideri de firme, falimente și mulți șomeri”, a explicat analistul la RomâniaTV. 

Există pericolul ca prețurile la energie să sară în aer, pentru că Guvernul nu va mai avea bani să-l țină plafonat?

”În această toamnă da, vor fi, probabil, limitate aceste plafonări”, a răspuns Adrian Negrescu și a explicat. ”Pentru că, într-adevăr, dacă ne uităm la execuția bugetară la șase luni, se poate observa că acolo nu a fost trecut nici un leu la plățile pentru distribuiri. Ceea ce ridică un semn de întrebare. Ce se va întâmpla? Probabil vom plăti cu toții prețul pieței, iar asta înseamnă cu de șase până la opt ori mai mare, mai ales pe unele segmente, în special pe zona de enegie electrică pentru unii consumatori. De ce spun acest lucru? Pentru că, într-adevăr, liberalizarea a fost făcută prost, iar în momentul de față nu mai poți să vii să plafonezi. De ce? Să vă dau un exemplu: astăzi noi importăm undeva la nivel de un milion de MW de pe o zi pe alta, la cel mai mare preț al energiei din Europa. De ce? Pentru că nu am știut din timp să ne facem contracte de livrare pe termene viitoare, în așa fel încât să evităm să plătim curent la asemenea preț. La fel se întâmplă și pe zona de gaze. Ne-am vândut gazele și curentul ieftin, iar acum ne trezim că importăm gaze și curent la un preț dublu, dacă nu chiar triplu față de cel de anul trecut”. 

Citește și Consiliul Concurenței și ANRE, trimise să verifice evoluția prețului la gaze

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.