Adio centrale pe gaze! ”România primește o dublă lovitură”, avertizează Dumitru Chisăliță

Dacă țările europene au o justificare în a alege interzicerea utilizării gazelor, accesul acestora la gaze fiind tot mai limitat pe măsură ce timpul va trece și resursele de gaze vor fi tot mai puține, România urmează să investească câteva miliarde de euro să exploateze gazele din Marea Neagră, încă câteva sute de milioane să dezvolte rețele de transport și distribuție gaze și încă câteva mii de euro de fiecare familie pentru a-și face instalațiile interioare și a-și cumpăra centralele de gaz, care apoi ”urmează să fie extrase din casele oamenilor” chiar mai înainte să se amortizeze în casele românilor. Ce să înțelegem din faptul că în timp ce autoritățile alocă zeci de milioane de euro pentru a se construi conducte de gaze, susțin interzicerea gazelor? O decizie care îi va ține pe români prizonieri sărăciei energetice.

Dependența de importurile de gaze naturale a țărilor europene în anul 2021 Sursă: EUROSTAT

Conform datelor EUROSTAT în anul 2021 România era țara cea mai puțin dependentă de importurile de gaze, 80% din gaze fiind din producția internă. În anul 2040, România va fi una din puținele țări europene care nu va fi dependentă 100% de importurile de gaze naturale, fiind dependentă de importuri de gaze într-o proporție cca 30%.

România, decizii greșite

România trebuia să fie categoric împotriva prevederilor acestei Directive, privind interzicerea gazelor și trebuia să solicite o derogare, având în vedere specificul țării noastre, cel puțin până în anul 2050 și revenirea la conceptul net-zero CO2. Asociația Energia Inteligentă solicită autorităților să se folosească de toate mijloacele pentru a obține o derogare în ceea ce privește amânarea interzicerii centralelor termice în România cel puțin până în anul 2050, dar și demararea unui Program care să răspundă celei mai mari provocări ale viitorului – Cum ne încălzim în anul 2050?

AEI a propus încă din anul 2021 un Program de Încălzire a Imobilelor care trebuia să includă – Local Energy Using (LES) – folosirea cu preponderență a resurselor energetice locale și Unique Energy Grid (UEG) – dezvoltarea în interiorul localităților mari a mai multor sisteme de cvartal pentru producerea și distribuirea căldurii și frigului cu distribuție pe orizontală către consumatori.

O astfel de decizie ar presupune mult curaj și va fi dureroasă pentru mulți consumatori din marile orașe, necesitând folosirea sistemelor actuale fără alte investiții în acestea, până la momentul finalizării implementării construcției conceptului de UEG, care se va întinde pe o perioadă estimată la 15 – 25 de ani.

Sursele Locale de Energie

Identificarea Surselor de Energie Locală (LES) care pot fi folosite pentru fiecare zonă din țară, permite să folosim la maximum avantajele acestora, să reducem costurile cu transportul energiei, să descongestionăm anumite zone, să ne folosim de tehnologia și formele de energie noi în zone în care nu avem alternative fezabile, să atingem țintele naționale pe care ni le-am asumat. Astfel, fiecare localitate ar trebui să-și stabilească LES care să fie susținute prin Politicile Publice Naționale, dar o macro analiză la nivelul României ne permite să apreciem că:

⦁ în zona centrală, dar și în zonele în care există resurse de gaze naturale, acestea ar trebui să continue să utilizeze gaze naturale în sistem individual, concomitent cu măsuri de reducere a pierderilor, eficientizare și măsuri de captare a CO2 și stocare în zăcăminte consumate cu scopul atingerii nivelului de Zero Net CO2 în 2050;

⦁ în zona de vest și nord-vest a României, acolo unde există resurse geotermale este importantă sprijinirea prin Politici Publice Naționale și Locale exploatării și dezvoltării resurselor geotermale;

⦁ în zona de deal și munte, Politicile Publice Naționale și Locale trebuie să sprijine exploatarea și dezvoltarea tehnologiei pentru folosirea biomasei, biogazului, deșeurilor;

⦁ în zona de est a României, dezvoltarea resurselor de încălzire trebuie să ia în considerare sprijinul în folosirea pompelor de căldură și deșeurilor, lucrări cu costuri mari de investiție, dar care prezintă costuri reduse de operare, fiind astfel un mijloc de a rezolva și problemele sociale cu care această zonă se confruntă;

⦁ în zona de sud-est și sud a României, dezvoltarea rețelelor noi de distribuție pe hidrogen, sau amestec hidrogen – gaze naturale, hidrogen care se poate produce din excedentul de energie regenerabilă produsă în imediata apropiere a acestor zone (Dobrogea), de unde pot să fie transportate prin conducte și folosit în amestec cu gazele naturale, după adaptarea rețelelor existente, concomitent cu măsuri de reducere a pierderilor, eficientizare și măsuri de captare a CO2 și stocare în zăcăminte epuizate cu scopul atingerii nivelului de Zero Net CO2 în 2050;

⦁ în zonele aglomerate (ex. București – Ploiești) – module mici nucleare – SMR care au posibilitatea de a produce energie termică și energie electrică.

Aceste concepte ne pot crea o perspectivă optimistă pentru oameni și posibil de atins, în anul 2050, fără șocuri de tipul ”interzicerea centralelor pe gaze”, care nu pot să fie înlocuite pe termen scurt și care ar crea importante probleme sociale prin costurile care ar trebui să le achite românii pentru investițiile prezente din domeniul gazelor care nu au timp să se amortizeze și care vor trebui să fie urmate de noi investiții.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.