Ministerul Finanţelor a publicat pachetul de relansare economică - Document

Ministerul Finanţelor a pus în procedura de transparenţă proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creșterea investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar.

Citiţi şi: Ordin ANAF abrogat. Documentul, publicat în Monitorul Oficial

Proiectul a fost elaborat de Ministerul Finanțelor pe baza Programului de guvernare pe perioada 2025 - 2028 și a Strategiei industriale a României, precum și în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, denumită în continuare O.U.G. nr. 77/2014, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea concurenţei nr. 21/1996. 

Documentul poate fi studiat aici şi aici.

Investiții strategice/Ajutorul de stat

Prezenta lege are drept scop reglementarea cadrului legal pentru acordarea de către Ministerul Finanțelor a măsurilor de sprijin pentru realizarea de:

I. investiții strategice în economie, cu respectarea legislației specifice în domeniul ajutorului de stat, în conformitate cu politicile europene și naționale.

II. alte tipuri de investiții, respectiv:

a) investiții în clustere de competitivitate și în sectoarele de activitate în care se obțin produse cu deficit comercial din industria prelucrătoare;

b) investiții care asigură valorificarea resurselor minerale, în special a materiilor prime strategice și critice astfel cum sunt definite în Regulamentul UE 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a regulamentelor (UE) nr.168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020 și pentru investiții în producția de produse finite bazate pe tehnologie ”zero net” și a componentelor specifice principale ale acestora, în conformitate cu Comunicarea Comisiei C/2025/3602 Cadrul pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată;

c) investiții în sectoarele de activitate pentru cercetare, dezvoltare de tehnologii înalte;

d) investiții în sectoarele de activitate din industria de apărare pentru consolidarea capacităților industriale de promovare a capabilităților de apărare;

e) investiții care determină creșterea copetitivității și convergența regională;

f) investiții realizate de românii din diaspora. 

Măsurile de sprijin financiar și fiscal prevăzute mai sus se acordă de către Ministerul Finanțelor cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat și parcurgerea procedurilor prevăzute de O.U.G. nr. 77/2014, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996. Investitorii care implementează proiecte de investiții strategice, prezentate la punctul I., pot beneficia de ajutor de stat în baza unor scheme de ajutor de stat sau sub forma unui ajutor de stat ad-hoc personalizat în funcție de nevoile și formele de sprijin solicitate aceștia. 

Finanțarea proiectelor de investiții strategice contribuie la atingerea a cel puțin unuia din următoarele obiective prevăzute de politicile economico - sociale guvernamentale și europene, astfel:

a) dezvoltarea regională;

b) creșterea competitivității întreprinderilor;

c) implementarea tehnologiilor avansate și promovarea inovației sustenabile în sistemul de producţie;

d) utilizarea tehnologiei verzi, asigurarea de activități durabile în industrie și atingerea țintelor de decarbonarizare;

e) dezvoltarea cercetarii industrialã și dezvoltare experimentalã, biotehnologii și tehnologii digitale;

f) sprijinirea sectoarelor de activitate a căror dezvoltare este prioritara conform documentelor de politică publica ale guvernului;

g) crearea de locuri de muncă înalt calificate.

Finanțarea proiectelor de investiții strategice în economie se asigură de către Ministerul Finanțelor, prin scheme de ajutor de stat sau ajutoare ad-hoc,cu respectarea legislației specifice în domeniul ajutorului de stat. 

Prin investiție strategică în economie se înțelege acea investiție care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) este realizată în România și are o valoare de minim 1 miliard de lei;

b) generează un efect multiplicator în economie

c) conduce la îndeplinirea a cel puțin unuia din obiectivele prevăzute mai sus.

Ministerul Finanțelor acordă măsuri de sprijin pentru finanțarea proiectelor de investiții strategice care pot îmbrăca cel puțin una dintre formele enumerate mai jos:

a) granturi;

b) credit fiscal;

c) garanții de stat pentru împrumuturile contractate de investitor;

d) bonificații de dobândă pentru împrumuturile contractate de investitor;

e) aport la capital;

f) alte masuri de sprijin. 

Banca de Investiții și Dezvoltare 

Concluziile Raportului Grupului de lucru al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială privind programele guvernamentale de garantare a creditelor, din luna octombrie 2025, evidențiază că, în contextul macroeconomic actual, se impune o utilizare cât mai eficientă a fondurilor publice, precum și direcționarea viitoarelor programe și scheme de sprijin a economiei către sectoare și domenii prioritare pentru economia românească, respectiv securitate alimentară, securitate energetică, industria de apărare și domenii cu valoare adaugată ridicată.

Pentru a sprijini dezvoltarea sectoarelor strategice, Grupul de lucru recomandă consolidarea unor arii transversale cu impact sistemic, capabile să accelereze tranzițiile digitală, industrială și verde, dar și să crească reziliența economică.

Priorități imediate sunt reprezentate de îmbunătățirea capacității firmelor de a identifica elemente noi de generare de valoare adăugată ridicată, care să permită în timp trecerea la categorii superioare de mărime și inovare, și de ameliorarea aptitudinilor și competențelor la nivelul forței de muncă, una dintre soluții fiind dezvoltarea unor produse financiare de sprijin pentru firmele care investesc în capital uman și inovare. În același timp, cercetarea și dezvoltarea, inovarea și digitalizarea reprezinta piloni transversali de competitivitate, nu doar ca politici sectoriale, fiind necesare mecanisme de finanțare dedicate cercetării și dezvoltării, stimulente pentru firmele inovative și accelerarea digitalizării infrastructurii publice și private, inclusiv din perspectiva înglobării inteligenței artificiale în activitatea proprie. Totodată, introducerea de standarde și criterii clare pentru eficiență energetică și adaptarea la schimbările climatice trebuie să devină parte integrantă a politicilor industriale, pentru a reduce vulnerabilitățile asociate cu costurile ridicate ale energiei. 

Pensii private

Prezenta propunere de modificare a Legii nr. 411/2004 are ca obiect extinderea cadruluiinvestițional aplicabil fondurilor de pensii administrate privat, prin ajustarea limitelor și condițiilor aferente investițiilor private de capital, în vederea unei diversificări prudente a portofoliilor și a unei utilizări mai eficiente a resurselor financiare administrate în interesul participanților.

Modificările propuse urmăresc implicarea controlată a unor entități cu rol instituțional, precum statul român și Banca de Investiții și Dezvoltare S.A., în structuri de investiții caracterizate prin mecanisme adecvate de guvernanță, transparență și control al riscurilor. Participarea acestora contribuie la creșterea gradului de siguranță al investițiilor, menținând principiile prudențiale aplicabile sistemului de pensii private și asigurând protecția intereselor participanților.

Totodată, propunerea legislativă are ca obiectiv sprijinirea finanțării economiei naționale și a investițiilor productive pe termen lung, prin orientarea unei părți din activele fondurilor de pensii către sectoare cu potențial de creștere, inovare și creare de valoare adăugată. Mobilizarea capitalului intern în astfel de investiții contribuie la consolidarea pieței de capital, la susținerea întreprinderilor românești, la creșterea competitivității economiei și la reducerea dependenței de surse externe de finanțare, în concordanță cu obiectivele de dezvoltare economică sustenabilă și cu politicile publice naționale și europene. 

Impozitul pe profit

Se propun următoarele modificări/completări:

1. Având în vedere rolul fundamental al activităților de cercetare-dezvoltare, ca sursă de progres, se propune introducerea unui sistem de credit fiscal pentru activitățile de cercetare-dezvoltare care să poată fi accesat prin opțiune, față de facilitatea fiscală actuală prevăzută la art. 20 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, acordată pentru activitățile respective.

Lipsa acestui mecanism fiscal ar putea limita și diminua cheltuielile de cercetare-dezvoltare cu consecințe imediate asupra menținerii proiectelor în derulare și demarării de proiecte noi de cercetaredezvoltare.

Măsura fiscală propusă vizează:

a) reglementarea creditului fiscal pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare;

b) aplicarea opțională de către contribuabil a creditului fiscal, caz în care nu se poate aplica, la determinarea rezultatului fiscal, deducerea suplimentară pentru activitățile de cercetaredezvoltare, prevăzută la art. 20 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal;

c) stabilirea valorii creditului fiscal ca reprezentând suma echivalentă a 10% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru activitățile de cercetare-dezvoltare;

d) calificarea creditului fiscal drept creanță fiscală, potrivit Codului de procedură fiscală;

e) efectuarea compensării sau restituirii în condițiile prevăzute la art. 167 și art. 168 din Codul de procedură fiscală;

f) stabilirea unor reguli pentru determinarea impozitului pe profit care se compară cu IMCA prin adăugarea la elementele care nu se scad din IMCA și a creditului fiscal pentru cercetaredezvoltare, corelație tehnică, pentru efectuarea acestei comparații;

g) stabilirea unui termen special de prescripție, de 4 ani;

h) instituirea unor reguli potrivit cărora diferența de credit fiscal se compensează/restituie, în cazul în care creditul fiscal este scăzut parțial din impozitul pe profit anual/impozitul minim pe cifra de afaceri anual;

i) stabilirea unor reguli specifice pentru grupul fiscal.

În conformitate cu reglementările contabile aplicabile, diferența de credit fiscal care se compensează sau se restituie pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare este înregistrată ca venit în evidența contabilă a contribuabilului. Se propune ca venitul respectiv să fie considerat neimpozabil la calculul rezultatului fiscal, întrucât reprezintă o restituire a cheltuielii de impozit pe profit care este cheltuială nedeductibilă.

2. Pentru contribuabilii care beneficiază de scutire de impozit a profitului reinvestit se propune, pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, respectiv perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal modificat care începe în 2026 și ultima zi a aceluiași an fiscal modificat, după caz, posibilitatea de a aplica concomitent și metoda de amortizare accelerată pentru activele respective, potrivit prevederilor art. 28 alin. (5) lit.b) din Codul fiscal. Măsura stimulează investițiile in diverse domenii, făcând mai atractivă facilitatea fiscală pentru profitul reinvestit.

3. În vederea susținerii pieței de capital din România și a procesului de finanțare a întreprinderilor, pentru cheltuielile aferente procesului de admitere/menținere la tranzacționare a acțiunilor pe o piață reglementată, se propune o deducerea suplimentară de 50% din cheltuielile aferente procesului de admitere și menținere la tranzacționare, cheltuieli vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanțelor. 

4. Se propune ca, începând cu anul fiscal 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026, contribuabilii să poată utiliza rezervele fiscale constituite pentru profitul reinvestit potrivit art. 22 alin. (5), după o perioadă de 5 ani care începe cu anul următor celui pentru care s-a constituit rezerva, impozitarea/neimpozitarea ca elemente similare veniturilor în perioada fiscală în care rezervele sunt  utilizate, potrivit legii, să se efectueze, în mod diferit față de impozitarea valorii totale a rezervelor din  facilitatea fiscală, așa cum este reglementat, în prezent, după cum urmează:

- în perioada celor 5 ani, impozitare integrală a valorii la utilizarea rezervelor;
- după 5 ani, impozitarea a 50% din valoarea rezervelor la distribuția acestora;
- după 5 ani, neimpozitarea utilizării rezervelor pentru majorarea capitalului social, respectiv pentru acoperirea pierderilor contabile.

5. Se propune majorarea valorii de intrare a mijloacelor fixe de la 2.500 lei la 5.000 lei, în scopul recuperării prin amortizare. Valoarea reflectă actualizarea cu indicele prețurilor de consum din perioada scursă de la ultima modificare a valorii mijloacelor fixe.

6. În vederea susținerii relansării economice, prin încurajarea modernizării activelor, se propune pentru activele noi, achiziționate/ produse care au fost puse în funcțiune în anul fiscal 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026, din subgrupa 2.1 Echipamente tehnologice, respectiv al mașini, unelte și instalații de lucru și subgrupa 2.4 Animale şi plantaţii aplicarea metodei de amortizare superaccelerată pentru anul fiscal 2026/ anul fiscal modificat care începe în 2026, care prevede:

- pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 65% din valoarea fiscală a activului, la data intrării acestuia în patrimoniul contribuabilului;

- pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a activului la durata normală de utilizare rămasă a acestuia.

7. Stabilirea unitară a termenului de depunere a declarației anuale până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor/ până la data de 25 a celei de-a şasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat pentru toți contribuabilii, cu excepția celor care se găsesc în situații speciale (fuziuni, lichidare etc) și care depun declarația anuală privind impozitul pe profit până la termenele specifice. În contextul acestei modificări se propune și corelarea termenului de depunere a declarației anuale de impozit pe profit de către persoana juridică responsabilă a grupului fiscal. Stabilirea unitară a termenului de depunere a declarației anuale privind impozitul pe profit este aplicabilă începând cu anul 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026.

8. Introducerea unei reguli privind plata anticipată pentru trimestrul I al fiecărui an fiscal/an fiscal modificat pentru clarificarea determinării aceste plăți anticipate, care se efectuează de regulă, penru contribuabilii cu anul fiscal calendaristic la 25 aprilie, luând în considerare termenul de plată de până la 25 iunie, care nu permite cunoașterea impozitului pe profit al anului precedent.

9. Alte corelări tehnice.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

1. Se propune ca veniturile din transferul mijloacelor fixe și a terenurilor să nu fie incluse în plafonul echivalent în lei a 100.000 euro, acesta fiind determinat pe baza veniturilor luate în calculul cifrei de afaceri, așa cum este definită de reglementările contabile aplicabile. Concomitent se introduce o restricție de transfer de cel mult a unei imobilizări corporale din fiecare subgrupă mijloace fixe/teren, pe parcursul unui an fiscal.

Măsura elimină o distorsiune a regimului fiscal actual, în care o tranzacție ocazională de transfer a unui mijloc fix/teren poate conduce la schimbarea regimului fiscal. De asemenea se susține și retehnologizarea microîntreprinderilor prin încurajarea modernizării activelor.

Prevederea propusă menține includerea veniturilor din transferul mijlocului fix/teren în baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

2. Se propune permiterea revenirii la regimul de microîntreprindere de la începutul unui an calendaristic, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, indiferent de aplicările anterioare ale regimului.

3. În cazul microîntreprinderilor nou-înființate, condiția existenței unui salariat trebuie îndeplinită într-un termen de 30 de zile de la data înregistrării, termen care, în practică se dovedește insuficient pentru, de exemplu, persoane juridice aflate în stadiul de start-up. Se propune majorarea termenului de angajare inițială de la 30 de zile la 90 de zile pentru întreprinderile nou-înființate.

4. În situația în care microîntreprinderea are un singur salariat și contractul de muncă aferent încetează se menține termenul de 30 de zile pentru angajarea unei noi persoane și se propune ca în cazul în care acestă condiție nu este îndeplinită ieșirea din regimul microîntreprinderilor să se aplice începând cu trimestrul următor celui în care a încetat raportul de muncă.

5. Se propune introducerea unei excepții de la regula generală de suspendare a contractului de muncă, prevăzută la art. 48 alin. (3^1) din Codul fiscal, pentru situațiile în care salariatul se află în concediu pentru incapacitate temporară de munca, în analiza îndeplinirii condiției legate de existența a cel puţin unui salariat.

6. Se propune excluderea din baza impozabilă, pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, a veniturilor reprezentând bonificația acordată de către organul fiscal.

7. Alte corelări tehnice.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.