Adrian Negrescu: Mugur Isărescu joacă un rol
Autor: Oana Pavelescu | 14 noi 2022, 13:53
Adrian Negrescu
Adrian Negrescu
După declarațiile guvernatorului Băncii Naționale a României pe care acesta le-a făcut cu ocazia raportului trimestrial analiștii sunt dezamăgiți.

Legat de afirmația lui Mugur Isărescu care a spus că ”nu e de glumit cu inflația”, în replică, Adrian Negrescu a spuns că: ”Nu e de glumit cu apetitul statului de a face bani de pe urma inflației, pentru că, dacă într-adevăr voiam să stăvilim această inflație, luam niște măsuri încă din primăvară în zona de energie, gaze naturale, poate și din zona de carburanți puteam să reducem TVA-ul, să reducem accizele în așa fel încât să nu ne trezim cu această inflație de care suntem surprinși. Nu cred că suntem surprinși, pentru că, la urma urmei, statul a avut de câștigat cu vârf și îndesat din această inflație, din această taxă a tuturor taxelor. Iar faptul că politica practicată de Banca Națională nu a coincis cu cea prevăzută de către autorități de către guvernanți, denotă faptul că nu există un cap limpede în această structură a statului român care să gândească la consecintele inflației. Noi totdeauna am dat vina pe alții, am dat vina pe ruși, am dat vina pe occidentali că avem prețuri mari în România. Dar nu e chiar așa, pentru că 60, dacă nu chiar 70 la sută din creșterile de prețuri vin din cauza scumpirilor de la producătorii de stat de energie și gaze”, a explicat analistul la B1TV.

Despre profiturile companiilor energetice de stat, Adrian Negrescu a afirmat tranșant că: ”Sunt profituri speculative. Da, este lăcomia statului care și a pus firmele care îi produc energia să își tripleze, să-și crească de cinci-șase ori tarifele pentru a aduce mai mulți bani la buget. Noi să facem reforme, să reducem cheltuielile bugetare și să încercăm să eficientizăm statul ăsta român?” a întrebat retoric analistul și a continuat spunând că: ” Am avut nevoie de mai mulți bani. Cum am făcut acest lucru? Crescând practic prețurile în zona de energie și bucurându-ne de faptul că din TVA și din accize am adus mai mulți bani la buget. Gândiți-vă că nu am redus economia subterană în această perioadă. Nu am am luat măsuri semnificative pentru a reduce evaziunea fiscală. Nu! Pur și simplu încasările statului au crescut cu 22 la sută, pentru că am avut prețuri mai mari în economie, iar statul din TVA și din toate celelalte taxe aduna mai mulți bani la buget. Faptul că domnul Isărescu este surprins de acest lucru denotă faptul că joacă un rol în toată această situație și faptul că de trei ani de zile Banca Națională nu reușește să stăvilească inflația arată cât de profesioniști sunt acei oameni!”.

 Analistul a mai adăugat că: ”Dacă lăsăm prețurile să se ducă până la cer, cum să atragi investitori, cum populația să consume mai mult, cum să avem garanția că în țara asta se întâmplă ceva pozitiv, nu să fie un fel de sat fără câini, în care fiecare trage spuza pe turta lui și încearcă să profite de pe urma acestei situații”, a conchis Adrian Negrescu.

Citește și:

BNR a majorat prognoza de inflaţie la 16,3% pentru finalul anului 2022

Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 16,3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 11,2% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

BNR estima în august 2022 o inflaţie de 13,9% pentru finalul anului şi de 7,5% pentru 2023. De asemenea, banca centrală anticipa în mai 2022 o inflaţie de 12,5% pentru sfârşitul acestui an şi de 6,7% pentru anul viitor.

Conform băncii centrale, rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată să urmeze o traiectorie uşor ascendentă până la sfârşitul anului viitor, iar ulterior să se corecteze în ipoteza disipării graduale atât a şocurilor de ofertă, cât şi a presiunilor din partea cererii agregate.

În scenariul de bază, tendinţa descendentă va fi întreruptă temporar în trimestrul III 2023, odată cu ieşirea din vigoare a măsurilor de plafonare a preţurilor la bunurile energetice, cu impact la nivelul ratei anuale a inflaţiei IPC timp de 4 trimestre.

Ulterior, la finele trimestrului III 2024, convergenţa către ţinta de inflaţie este prevăzută a fi una rapidă, având ca resort principal efecte de bază extrem de favorabile.

În prezentare se menţionează că extinderea schemei de plafonare după 31 august 2023 sugerează, la prima vedere, un nivel al indicatorului la finele anului 2023 cu circa 4,1 puncte procentuale sub nivelul indicat de scenariul de bază şi, în plus, o traiectorie neîntrerupt descendent.  Citește mai mult AICI

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ştiri Recomandate

Controale la companiile din energie ale Inspecției Muncii

Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de...

Ultimul 747 de la Boeing: "Regina aerului" devine istorie

A revoluționat aviația și, cu cocoașa lui...

ROBOR, 1 februarie 2023. Indicele bancar a scăzut

Indicele bancar a înregistrat o nouă scădere.

Piaţa unică a împlinit 30 de ani

Comisia Europeană a publicat marţi "Raportul anual privind piaţa unică...

Spania majorează salariul minim cu 8%

Premierul spaniol Pedro Sanchez anunţă o creştere cu 8%...

Profitul net al Grupului TeraPlast a scăzut cu 64% în 2022

Profitul net al Grupului TeraPlast a scăzut cu 64% în...

Prețul uraniului, așteptat să crească în 2023

Probabil că va exista o nouă revenire a prețurilor...

AUR: Cererea mondială a atins cel mai ridicat nivel din 2011

Metalul prețios și-a recâștigat rolul de refugiu...

Crossuri externe