Adrian Negrescu: Politica „drujbei financiare” a Guvernului lovește în cetățeni și ignoră adevăratele surse ale risipei bugetare

Expertul economic Adrian Negrescu critică dur decizia Guvernului de a reduce sporurile din sectorul bugetar, considerând că aceasta este o măsură haotică, luată în grabă, fără viziune și fără o strategie coerentă de reducere a deficitului bugetar. Într-o declarație tranșantă, Negrescu afirmă că „Guvernul taie de unde e mai ușor, chiar dacă impactul bugetar este relativ redus – cel mult 1,3 miliarde de lei –, în loc să înceapă cu adevăratele surse ale dezechilibrelor”.

„Este un început foarte prost, care demonstrează ori lipsa de viziune a actualului cabinet, ori dorința de a face rost de bani cu orice preț, rapid, pentru a acoperi găurile din buget”, a spus Adrian Negrescu.

„De ce nu taie din salariile uriașe din CA-uri sau din companiile de stat?”

În opinia economistului, măsurile ar fi trebuit să înceapă cu limitarea câștigurilor uriașe din consiliile de administrație, a salariilor „de zeci de mii de euro” din companiile de stat, dar și cu o analiză serioasă a sporurilor de condiții speciale, nu cu tăieri pe bandă rulantă.

„Pare că tăiem de unde e mai ușor, fără o minimă perioadă de consultare de 10 zile. Nu poți face o reformă pe fugă, prin ordonanță de urgență, doar pentru că ești presat de calendarul fiscal”, a subliniat el.

Plăți masive de făcut în iulie și toamnă. Guvernul e în criză de lichiditate

Negrescu explică de ce Guvernul recurge la astfel de măsuri bruște: „În iulie, trebuie plătite 12 miliarde de lei în contul unor împrumuturi scadente, bani pe care statul nu îi are. Urmează alte două tranșe grele în toamnă, de 10 și 16 miliarde de lei. Este o disperare vizibilă”.

În loc să reducă investițiile neesențiale și cheltuielile cu bunuri și servicii, executivul preferă să taie de la oameni, a adăugat economistul, remarcând că „dezmățul bugetar continuă”: în luna mai, deficitul este de 3,4%, identic cu cel de anul trecut, iar cheltuielile au crescut cu 12%, ajungând la 320 de miliarde de lei.

De ce nu sunt eliminate sporurile, ci doar reduse?

Potrivit lui Negrescu, statul nu merge până la eliminarea completă a sporurilor pentru că acestea sunt prevăzute în contractele de muncă, iar renunțarea la ele ar deschide calea unor procese masive, pe care Guvernul riscă să le piardă.

În plus, avertizează el, ordonanțele adoptate ar putea fi atacate în instanță și chiar la Curtea Constituțională, iar „judecătorii care ar trebui să se pronunțe sunt și ei afectați de tăieri – ceea ce ridică semne serioase de întrebare privind obiectivitatea”.

Legea salarizării unitare – marele absent

„În mod normal, Guvernul trebuia să aducă în Parlament, în regim de urgență, noua lege a salarizării unitare, promisă prin PNRR încă din 2023”, afirmă Negrescu. În schimb, aleșii „și-au făcut deja planuri de vacanță, iar până în toamnă nu vom mai vedea nicio mișcare în acest sens”.

Riscul cel mai mare: afectarea consumului și adâncirea problemelor bugetare

Economistul avertizează că această politică de austeritate selectivă, pe care o numește „politica drujbei financiare”, nu doar că este ineficientă, dar are toate șansele să adâncească criza bugetară: „Va afecta direct consumul, care este principalul motor al economiei românești. Și atunci, de unde creștere economică?”.

În lipsa unor măsuri de compensare a impactului – precum majorarea valorii tichetelor de masă, care ar putea stimula consumul și ar fi ușor de implementat –, guvernul riscă să intre într-un cerc vicios al austerității.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.