Agricultura românească pusă la grea încercare de secetă

Potrivit hidrologilor, la nivelul lunii noiembrie, regimul hidrologic se va situa în general la valori cuprinse între 50 şi 80% din mediile multianuale lunare, mai mari (între 80 şi 100% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Suceava, Moldova, Bistriţa şi pe cursul mijlociu al Siretului şi mai mici (30 şi 50% din mediile multianuale lunare) în bazinele hidrografice ale Putnei, Râmnicului Sărat, Bârladului şi pe afluenţii Prutului.

În prima lună de iarnă, regimul hidrologic se va încadra între 50 şi 80% din mediile multianuale lunare, mai mici în bazinele hidrografice ale Putnei, Râmnicului Sărat, pe afluenţii Prutului (30 - 50%) şi pe râurile din bazinul Bârladului (sub 30%). În plus, în cursul lunii decembrie este posibilă apariţia formaţiunilor incipiente de gheaţă în bazinele superioare ale Bistriţei, Mureşului şi Oltului şi pe unele râuri mici din centrul şi nordul ţării.

În ceea ce priveşte prognoza pentru fluviul Dunărea, pe baza elementelor statistice de medie şi lungă durată, debitul maxim estimat pentru luna noiembrie este de 4.000 mc/s faţă de valoarea medie multianuală de 4.650 mc/s, iar cel minim de 2.200 mc/s.Pentru luna decembrie, debitul maxim la intrarea în ţară (pe secţiunea Baziaş) este estimat la 5.000 mc/s, în scădere faţă de media lunii (5.200 mc/s), în timp ce valoarea minimă se cifrează la 3.000 mc/s.

Nu a plouat din vară

Marea problemă este că, în unele zone, n-a mai plouat de astă-vară, iar cei care au cheltuit bani pentru lucrările agricole de sezon, privesc disperați cum nimic nu încolţeşte. În lipsa irigaţiilor, şi a precipitaţiilor, fermierii caută soluţii să îşi salveze recoltele.

În sudul ţării, pământul e ca betonul. Atât de tare s-a uscat, încât nimic nu întră în pământ, nici chiar un disc de cinci tone. Fermierii spun că este nevoie de cel puțin 80-100 de litri de apă pe metru pătrat ca să răsară ceva. Grâul, orzul şi rapiţa semănate la patru centimetri în sol, ar fi trebuit să apară la vremea asta. Dar aşa cum e drumul, sunt şi ogoarele. Negre. Nici măcar buruienile nu mai cresc, iar animalele nu mai au ce să mănânce.

Fermierii caută soluții

Nu ne-am mai confruntat cu o secetă atât de mare din 2011, când n-a plouat şase luni la rând. Mai rău este că, în lipsa ploilor, nu avem nici soluţii. Doar 1,3 la sută din suprafaţa arabilă a României este irigată. O suprafaţă de două ori mai mică decât a Bulgariei şi de douăzeci de ori mai mică decât a Italiei.

”Nu suntem pregătiţi pentru asta, s-a irigat şi se irigă foarte puţin în comparaţie cu nevoile de irigaţie ale ţării.”, a declarat Nicolae Sitaru, fermier din Ialomița, citat de Antena1. În timp ce olandezii şi nemţii fac perdele forestiere şi iazuri la marginea ogoarelor, în lipsa banilor, ai noştri au prea puţine soluţii pentru a păstra umiditatea solului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.