Ajustarea salarizării din sectorul public: Un prag esențial pentru 2025

Potrivit studiului „Salarizarea în sectorul public din România. Reforme pe fondul marilor așteptări”, realizat de Blocul Național Sindical (BNS), cheltuielile salariale ar trebui să scadă progresiv de la 9,3% din PIB în 2025 la 8,3% în 2031. Reforma urmărește să aducă echitate și sustenabilitate într-un sistem marcat de inechități și presiuni financiare.

Problemele de bază, un obstacol semnificativ

Studiul subliniază că noile propuneri legislative pentru salarizare se confruntă cu mari dificultăți din cauza lipsei unor baze de date clare și complete. În prezent, structurile salariale, adaosurile și sporurile nu sunt bine documentate, ceea ce face dificilă elaborarea unei legi cu fundament solid. „Primele două legi-cadru din ultimii 15 ani au fost fie neimplementate, fie modificate excesiv prin ordonanțe și decizii ale Curții Constituționale, ajungând la un sistem nesustenabil și inechitabil”, explică autorii studiului.

Un alt punct cheie este ineficiența administrării fiscale, care lasă goluri importante, precum cel de TVA. Potențialul de creștere economică generat de cheltuielile publice pare să fi fost epuizat, iar soluțiile propuse se bazează pe o administrație fiscală mai eficientă și pe o distribuție echitabilă a veniturilor.

Inechitățile persistente, un semnal de alarmă

Un alt aspect semnalat este legat de inechitățile salariale. Zeci de mii de profesori și medici au salarii de bază sub nivelul prevăzut de lege, în timp ce alți angajați din sectorul public depășesc câștigul Președintelui României. De asemenea, numărul posturilor bugetare ocupate este la un maxim al ultimilor 15 ani, punând o presiune suplimentară pe bugetul de stat.

În comparație cu sectorul privat, salariile din sectorul public au fost constant mai mari, creând un dezechilibru pe piața muncii. Administrația publică locală beneficiază de sporuri cu 40% mai mari decât în ministere, accentuând disparitățile între diferitele ramuri ale sectorului bugetar.

Reforma, o necesitate urgentă

Blocul Național Sindical subliniază că ajustările sunt inevitabile pentru a asigura sustenabilitatea sistemului. România alocă în prezent 26,3% din cheltuielile totale pentru salariile publice, mult peste media europeană de 20,7%. În contrast, Danemarca alocă 30,1%, dar beneficiază de un excedent bugetar de 3,3%, datorită unui sistem bine optimizat.

Un alt punct nevralgic este legat de multitudinea sporurilor din România – peste 140, dintre care 24 sunt acordate frecvent. În comparație, Danemarca are doar cinci tipuri de sporuri, ceea ce simplifică și eficientizează sistemul salarial.

Concluzie: între așteptări și realitate

Studiul BNS pune în evidență nevoia unei noi legi-cadru care să elimine discrepanțele salariale, să restabilească ierarhiile funcționale și să creeze un sistem echitabil și sustenabil. Reforma salarizării, introdusă ca obiectiv strategic în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reprezintă o oportunitate pentru România de a-și recalibra politica salarială.

Ajustările propuse nu vor fi ușor de implementat, dar ele sunt cruciale pentru viitorul economic al țării. Eliminarea inechităților, crearea unui sistem transparent și optimizarea cheltuielilor publice ar putea reprezenta baza unui sector public mai eficient și mai bine adaptat nevoilor economiei moderne.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.