An agricol dezastruos în Harghita: producătorii de cartofi din Ciucul de Jos, în pragul falimentului

Autor: Georgel Simionică
Data publicării:
Cartofi / Foto: Freepik
Cartofi / Foto: Freepik
Producătorii de cartofi din zona Ciucului de Jos traversează unul dintre cei mai grei ani agricoli din ultimele decenii, confruntându-se cu recolte foarte slabe, prețuri de valorificare sub costurile de producție și o piață aproape blocată. Lipsa sprijinului guvernamental, concurența importurilor ieftine din Vest și schimbările climatice accentuează o criză care amenință însăși supraviețuirea acestei ramuri tradiționale a agriculturii harghitene.

Recolte reduse la jumătate și prețuri de batjocură

Potrivit directorului Direcției pentru Agricultură Harghita, Romfeld Zsolt, în zona Ciucului de Jos producția medie se situează între 12 și 20 de tone la hectar, rareori atingând 25 de tone — cifre mult sub media multianuală. „Producțiile valorificate de pe un hectar nu acoperă cheltuielile de producție din anul 2025”, a declarat acesta, subliniind că prețul de vânzare, cuprins între 1 și 1,5 lei/kg, nu asigură rentabilitatea fermelor.

În contrast, zona Gheorgheni, recunoscută și ea pentru cultura cartofului, a fost ceva mai puțin afectată, beneficiind de condiții meteo mai blânde și de o calitate superioară a recoltei.

Fermierii: „N-am mai avut un an atât de prost în 50 de ani”

Veteranul fermier Vitos László, care lucrează 120 de hectare la Cozmeni, spune că nu a văzut o situație atât de dificilă în jumătate de secol de activitate: „E foarte greu și prețul e foarte mic. Cartofii nu au atins mărimea de consum, majoritatea. Noi am avut contracte pentru chipsuri, dar în rest, la consum nu merge la această calitate.”

El explică dezastrul prin succesiunea de fenomene extreme: înghețuri târzii de primăvară, ploi torențiale care au format crustă la suprafața solului, urmate de caniculă și secetă severă. Rezultatul – cartofi mici, de calitate slabă, care nu pot fi vânduți decât sub prețul de cost.

„În această zonă nu putem cultiva altceva, nici porumb, nici floarea-soarelui. Singura speranță este ca anul viitor să fie mai bun”, adaugă fermierul.

Cooperative în impas și angajați trimiși în șomaj

Situația nu e mai bună nici pentru cooperativele agricole. Dako Andrea, administratoarea unei cooperative din zona Tușnad, care lucrează 180 de hectare, spune că producția s-a redus la jumătate, iar prețurile sunt la același nivel ca în anii de criză.

„Este un an foarte dificil. Avem producții foarte mici și prețuri foarte scăzute. Din păcate, trebuie să trimitem foarte mulți oameni în șomaj, pentru că nu avem cum să-i plătim iarna”, afirmă ea. Aproximativ 20 de angajați vor fi disponibilizați până la primăvară.

Citește și: Lista produselor care vor avea adaosul comercial plafonat până la 31 martie 2026

Importurile ieftine și evaluările greșite ale autorităților

O altă problemă majoră semnalată de fermieri este inundația de cartofi ieftini importați din Vestul Europei, care îi lasă fără piață de desfacere. Marii procesatori preferă să cumpere marfă din Olanda, Germania sau Franța, în detrimentul producătorilor locali.

În plus, evaluările meteorologice oficiale blochează accesul la despăgubiri. Dako Andrea acuză discrepanțe între datele stației meteo din Miercurea Ciuc, care indică „nivel satisfăcător al apei în sol”, și realitatea din teren, unde seceta a distrus culturile: „Nu am putut să declarăm calamități sau forță majoră. ANM-ul spune că apa în sol e suficientă, dar la noi pământul e uscat. E o problemă mare și se repetă în fiecare an.”

Fără irigații și fără sprijin de stat

În zona Tușnad, irigațiile sunt practic inexistente, din cauza restricțiilor legate de apele minerale și a problemelor de proprietate asupra terenurilor concesionate. Fermierii spun că nu mai beneficiază de niciun ajutor specific pentru cultura cartofului, iar fără sprijin financiar direct, mulți vor renunța la producție.

„Ne-au luat toate sprijinurile și nu putem supraviețui fără ajutor de la stat. Intră prea mulți cartofi din Vest și nu putem vinde la prețuri normale. Federația Națională a Cultivatorilor de Cartofi a trimis notificări lunare către Ministerul Agriculturii, dar nu s-a primit niciun răspuns”, avertizează Dako Andrea.

O cultură tradițională, în declin

Cartoful rămâne cultura de bază a județului Harghita, cu 5.900 de hectare cultivate în acest an. Totuși, suprafețele se reduc constant, mai ales în rândul micilor producători, care cultivă doar pentru consumul propriu.

Dacă autoritățile nu intervin cu măsuri de sprijin financiar, irigații și protecție împotriva importurilor necontrolate, tradiția cartofului harghitean riscă să devină doar o amintire.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Gabriel Biriș
O femeie alimentează mașina la o benzinărie / Foto: Freepik
Pe peron
Aur și argint
Cartofi / Foto: Freepik
Camion alimentează la o benzinărie / Foto: Freepik

Nouă schemă de compensare a accizei la motorină

Ministerul Finanțelor a publicat luni, 21 octombrie...

Telefoane mobile / Foto: Freepik

Pste un milion de români s-au portat în 2025

Românii continuă să își exercite libertatea de a schimba...

Guvern. Foto: Mihai Ciobanu

Se crapă un zgârie nori emblematic din New York

Construit pentru a domina skyline-ul New York-ului și a...

Portofel. Foto: Freepik.com
Chei auto. Foto: Freepik.com
Un fermier ține în mână câteva roșii
Fabrica. Foto: Freepik.com
Freepik.com
Pădure / sursa foto: Freepik.com
CEC Bank
Curs valutar. Foto: Pexels.com
Bitcoin / FOTO: Freepik

Bitcoin își revine după minimele înregistrate vineri

Bitcoin își revine după minimele înregistrate vineri,...

CCR a emis un comunicat
Președintele Nicușor Dan
Curtea Constituțională a României, CCR / Foto: George Călin / Inquam Photos
Circulația s-a redeschis pe Transalpina / Foto: Oana Pavelescu
Amazon

pixel