BNR: Piața muncii din România, un risc structural pentru economie

Salarii în creștere, presiune tot mai mare asupra firmelor

Chiar și într-un context de încetinire economică și inflație persistentă, salariile din România au continuat să crească într-un ritm ridicat. Potrivit BNR, costurile cu personalul în firmele nefinanciare au avansat cu aproape 13% în 2024, un nivel mult superior creșterii productivității muncii. Această evoluție indică o piață a muncii tensionată, în care angajatorii sunt forțați să majoreze salariile nu ca urmare a unor câștiguri de eficiență, ci pentru a atrage și a păstra angajați într-un context de penurie de forță de muncă.

Pentru companii, mai ales pentru cele mici și mijlocii, această presiune salarială vine într-un moment dificil, marcat de costuri operaționale ridicate și marje de profit în scădere, ceea ce crește riscul ca majorările salariale să fie transferate în prețuri.

Deficit cronic de forță de muncă în aproape toate sectoarele

BNR atrage atenția că lipsa de personal a devenit una structurală, fiind resimțită în majoritatea sectoarelor economiei. Angajatorii din industrie, comerț, transporturi, construcții sau IT reclamă dificultăți tot mai mari în recrutare, într-o piață în care oferta de muncă se restrânge constant.

Scăderea populației active, migrația externă ridicată, îmbătrânirea demografică și nepotrivirea dintre competențele cerute de angajatori și cele oferite de sistemul educațional se suprapun și amplifică deficitul de forță de muncă. Deși aducerea de lucrători extracomunitari este folosită tot mai des ca soluție de avarie, BNR subliniază că aceasta nu poate substitui lipsa unor politici structurale pe termen lung.

Citește și: „Nu ne vede nimeni!” Angajații se plâng că munca lor trece neobservată

Șomaj scăzut, dar pe fondul reducerii populației active

Rata șomajului se menține în jurul nivelului de 5%, însă această aparentă stabilitate maschează dezechilibre profunde. Potrivit BNR, șomajul redus nu reflectă o piață a muncii extrem de dinamică, ci mai degrabă diminuarea continuă a populației active.

România pierde anual aproximativ 100.000 de persoane apte de muncă, în principal din cauza migrației și a îmbătrânirii populației. Acest fenomen pune presiune suplimentară pe salarii, afectează competitivitatea companiilor și limitează potențialul de creștere economică într-un moment în care economia are nevoie de forță de muncă pentru implementarea proiectelor din PNRR și pentru atragerea investițiilor.

Tinerii și femeile, un potențial insuficient valorificat

Raportul BNR semnalează și participarea redusă a tinerilor și a femeilor pe piața muncii. O parte importantă din aceste categorii rămâne inactivă sau sub-angajată, fie din cauza accesului limitat la educație și formare profesională, fie din cauza lipsei de oportunități economice în anumite regiuni, în special în mediul rural.

Această situație reprezintă o pierdere majoră de potențial economic, într-un context în care fiecare angajat suplimentar contează pentru susținerea creșterii și pentru reducerea presiunilor asupra bugetului public.

Salariile cresc mai repede decât productivitatea și împing firmele spre restructurări și automatizare

Unul dintre cele mai mari riscuri identificate de BNR este decalajul tot mai mare dintre dinamica salariilor și evoluția productivității muncii. În ultimii ani, veniturile au crescut mult mai rapid decât eficiența economică, ceea ce afectează competitivitatea firmelor românești, în special a celor orientate către export.

În acest context, BNR avertizează că România riscă să devină mai puțin atractivă pentru investitori exact într-o perioadă în care are nevoie de capital pentru a susține dezvoltarea economică și pentru a compensa deteriorarea finanțelor publice.

Creșterea costurilor salariale, presiunea fiscală și încetinirea cererii determină tot mai multe companii să își ajusteze strategiile. Multe firme renunță la angajări, amână investițiile, accelerează procesele de automatizare, externalizează anumite activități sau reduc personalul din zonele considerate neesențiale.

Deși digitalizarea poate aduce câștiguri de eficiență, BNR avertizează că tranziția este dificilă și costisitoare, iar o parte semnificativă a firmelor mici riscă să rămână în urmă.

Educația nu ține pasul cu nevoile economiei

Nepotrivirea dintre competențele cerute de piață și cele livrate de sistemul de educație rămâne una dintre cele mai mari vulnerabilități structurale. Economia românească are nevoie urgentă de specialiști tehnici și de lucrători calificați, însă oferta rămâne insuficientă, ceea ce întârzie investițiile, blochează proiecte majore și crește costurile în lanț.

BNR subliniază că România se numără printre statele UE cu cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populației. Pe termen lung, acest fenomen reduce numărul de angajați activi, pune presiune pe sistemul de pensii și crește riscul de stagnare economică, în lipsa unor politici coerente de stimulare a natalității și de atragere a forței de muncă.

Un paradox care devine risc economic

În ansamblu, datele conturează un paradox tot mai accentuat: salariile cresc, dar productivitatea nu ține pasul; șomajul este scăzut, dar firmele nu găsesc angajați; digitalizarea avansează, dar vulnerabilitățile structurale se adâncesc. BNR avertizează că piața muncii riscă să devină un factor major de instabilitate economică dacă nu vor fi adoptate rapid măsuri care să crească participarea, să coreleze educația cu cererea reală din economie și să susțină competitivitatea pe termen lung.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.