De ce scad volumele de marfă pe Aeroportul Otopeni. Adrian Negrescu: Nou exemplu de politică fiscală cu efecte limitate

Volume mai mici pe Otopeni, semnalele din piață sunt clare

Potrivit lui Adrian Negrescu, primele efecte ale taxei pe colete sunt deja vizibile în activitatea Aeroportului Otopeni, unde volumele de marfă procesate au scăzut. Deși datele oficiale nu au fost încă publicate de Ministerul Finanțelor, informațiile din piață indică o reducere a numărului de colete și a valorii acestora, semn că operatorii și platformele de comerț online își ajustează rutele logistice.

Analistul subliniază că aceste date provin, în acest moment, din estimări neauditate, furnizate de comisionari vamali și operatori logistici, însă tendința este una clară: traficul aerian de marfă aferent comenzilor online din afara UE s-a redus.

Încasări așteptate, dar încă invizibile

Guvernul a estimat inițial că taxa pe colete ar putea aduce aproximativ 30–40 de milioane de euro anual la buget. Adrian Negrescu avertizează însă că aceste calcule au fost făcute „din pix”, fără o analiză solidă a comportamentului de consum și a capacității pieței de a absorbi costuri suplimentare.

Până în prezent, lipsa datelor oficiale privind încasările din luna ianuarie ridică semne de întrebare cu privire la eficiența reală a măsurii. Analistul subliniază că, fără transparență și raportări clare, este imposibil de evaluat dacă taxa și-a atins scopul fiscal sau dacă a generat doar distorsiuni logistice.

Citește și: Negrescu: România consumă energie ca în 1989. Ce spune asta despre economie

Ocolirea României, strategie logistică predictibilă

Un efect important al taxei este reconfigurarea rutelor logistice. Adrian Negrescu explică faptul că marii jucători din comerțul online nu își fac planurile de la o lună la alta și au început să redirecționeze fluxurile de marfă prin alte hub-uri regionale, în special din Ungaria sau Slovacia.

Această mutare nu este determinată exclusiv de taxa pe colete, ci și de infrastructura logistică superioară din aceste state, care oferă costuri mai mici, timpi de procesare reduși și conexiuni mai bune cu rețelele rutiere și feroviare europene.

De ce Budapesta câștigă și Otopeni pierde

Analistul atrage atenția asupra contrastului dintre România și Ungaria. Budapesta a investit masiv în dezvoltarea infrastructurii de cargo aerian, creând hub-uri capabile să gestioneze sute de mii de tone de marfă anual. În acest context, pentru platformele de comerț online este mai eficient să aducă marfa în Ungaria și să o distribuie ulterior în regiune.

În schimb, Otopeni rămâne limitat de infrastructură, capacitate și conectivitate, ceea ce face ca orice cost suplimentar, precum taxa pe colete, să fie suficient pentru a devia fluxurile de marfă către alte state.

Adrian Negrescu consideră că taxa de 25 de lei per colet este, în realitate, prea mică pentru a aduce sume semnificative la buget, dar suficient de mare pentru a influența deciziile logistice ale marilor jucători. În plus, de la jumătatea anului, România va trebui să se alinieze la nivelul european, unde taxa va fi redusă la aproximativ 3 euro.

În acest context, analistul pune sub semnul întrebării eficiența măsurii pe termen mediu, având în vedere că impactul asupra prețurilor finale pentru consumatori va fi limitat, iar comportamentul de cumpărare nu se va schimba radical.

Protejarea comerțului local, un obiectiv încă neatins

Unul dintre argumentele invocate pentru introducerea taxei a fost protejarea comerțului local și obligarea marilor platforme să își creeze structuri juridice și logistice în România. Adrian Negrescu subliniază însă că, fără un cadru atractiv pentru investiții și fără infrastructură adecvată, acest obiectiv rămâne greu de atins.

În lipsa unor politici coerente care să sprijine comerțul local și să reducă diferențele de cost față de importuri, taxa pe colete riscă să rămână doar o măsură administrativă cu impact economic redus.

Un nou exemplu de politică fiscală cu efecte limitate

Analistul compară situația taxei pe colete cu alte măsuri fiscale introduse în trecut, care au avut rezultate mult sub estimările inițiale. Fără o analiză de impact realistă și fără adaptarea politicilor la realitățile pieței, astfel de măsuri riscă să genereze mai multe probleme decât beneficii.

În acest context, taxa pe colete pare să fie încă un exemplu de intervenție fiscală care nu rezolvă problemele structurale ale economiei și ale infrastructurii logistice din România.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.