Mercosur și India: oportunitate sau capcană. Negrescu: Cumpărăm ieftin, pierdem pe termen lung

Autor: Oana Pavelescu
Data actualizării:
Data publicării:
Portul Constanța / FOTO: Constanța Port Facebook
Portul Constanța / FOTO: Constanța Port Facebook
EXCLUSIV
Acordurile comerciale pe care Uniunea Europeană le negociază sau le finalizează cu statele din blocul Mercosur și cu India sunt prezentate ca oportunități pentru creșterea schimburilor comerciale și pentru ieftinirea produselor pentru consumatori.

Analistul economic Adrian Negrescu avertizează însă că, în lipsa unor măsuri de protecție și adaptare, aceste acorduri pot avea efecte negative majore asupra economiei românești, prin pierderea de locuri de muncă, ruperea lanțurilor economice locale și accentuarea dezindustrializării.

Produse mai ieftine pentru consumatori, presiune mai mare pe producători

La prima vedere, acordurile comerciale cu Mercosur și India par avantajoase pentru consumatori, prin accesul la produse mai ieftine importate din America de Sud sau din Asia. Scăderea tarifelor vamale și eliminarea barierelor comerciale pot reduce prețurile pentru bunuri alimentare, textile, produse agricole sau industriale.

Adrian Negrescu subliniază însă că această ieftinire aparent benefică ascunde costuri economice semnificative. Producătorii europeni, inclusiv cei din România, sunt puși în competiție directă cu firme din state unde costurile de producție sunt mult mai mici, iar standardele de mediu și muncă sunt mai permisive.

Citește și: De ce scad volumele de marfă pe Aeroportul Otopeni. Adrian Negrescu: Nou exemplu de politică fiscală cu efecte limitate

Lanțuri economice locale, în pericol

Unul dintre cele mai mari riscuri este destrămarea lanțurilor economice locale. Potrivit analistului, importurile masive de produse ieftine pot duce la închiderea unor capacități de producție interne, care nu pot concura cu prețurile din Brazilia, Argentina sau India.

În spatele fiecărui produs importat mai ieftin se află potențial pierderea unui loc de muncă în economia locală. Pe termen mediu și lung, acest proces poate slăbi structura economică a României, transformând-o într-o piață de desfacere, nu într-un centru de producție.

Costurile ridicate din România amplifică vulnerabilitatea

Adrian Negrescu atrage atenția că România intră în aceste acorduri comerciale dintr-o poziție dezavantajată. Costurile cu energia, gazele, carburanții și fiscalitatea sunt deja mai mari decât în multe state din regiune, ceea ce face producția internă mai scumpă încă din start.

În aceste condiții, concurența cu firme din Mercosur sau India devine extrem de dificilă, mai ales pentru sectoare precum agricultura, industria alimentară, textilele sau componentele industriale, unde marjele sunt reduse și prețul final este decisiv.

Risc de relocare a producției

În fața presiunii concurențiale crescute, unele companii românești ar putea lua în calcul mutarea producției în state cu costuri mai mici, inclusiv în afara Uniunii Europene. Adrian Negrescu avertizează că există riscul ca firmele să prefere să producă în Bulgaria, Republica Moldova sau chiar în afara UE, pentru a putea concura cu importurile ieftine.

Această tendință ar adânci problemele structurale ale economiei românești, prin pierderea investițiilor și a locurilor de muncă, dar și prin diminuarea veniturilor bugetare.

Exporturile, o oportunitate insuficient valorificată

Pe de altă parte, acordurile comerciale pot reprezenta și o oportunitate pentru exporturile europene, inclusiv românești. Piața indiană, cu peste 1,4 miliarde de consumatori, sau piețele din America de Sud pot deveni destinații atractive pentru anumite produse.

Adrian Negrescu subliniază însă că România nu este pregătită să valorifice aceste oportunități, în lipsa unei strategii coerente de sprijinire a exporturilor și a producției cu valoare adăugată mare. Fără investiții în procesare, logistică și promovare, beneficiile acordurilor comerciale vor fi limitate.

Lecțiile globalizării și nevoia de protecție inteligentă

Analistul economic avertizează că globalizarea accelerată favorizează economiile cu strategii clare și politici industriale coerente. Statele care nu își protejează sectoarele vitale riscă să piardă rapid capacități de producție esențiale.

În acest context, acordurile cu Mercosur și India ar trebui abordate nu doar ca instrumente de liberalizare comercială, ci și ca parte a unei strategii economice care să includă măsuri de protecție inteligentă pentru industriile vulnerabile.

România, între oportunitate și risc

Pentru România, miza este una majoră. Fără politici active de susținere a producătorilor locali și de reducere a costurilor structurale, acordurile comerciale pot accentua dezechilibrele existente. Adrian Negrescu avertizează că beneficiile pe termen scurt pentru consumatori pot fi contrabalansate de pierderi economice semnificative pe termen lung, dacă economia românească nu este pregătită să facă față competiției globale.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Un bărbat își alimentează mașina cu combustibil / Foto: Freepik
Banca Naționala a României
Documente ANAF. Foto: AI - Freepik.com
Sediu OCDE / Foto: OCDE
Dobanzi. Foto: Freepik.com
Bani

CONFERINȚA "Quo Vadis 2026!" - Ediția a VIII-a

Ediția din 2026 a conferinței Quo Vadis continuă...

Banca Europeană de Investiții / Foto: BEI
Contabil / Foto: Freepik

Decizie ANAF: Formularul 204 intră pe reguli stricte

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a...

Sediul Ministerului Finanțelor / Foto: Silviu Matei / Agerpres
Așa se văd lucrurile la Bruxelles
Curs valutar

Curs BNR: euro stabil, dolar în scădere, aurul urcă din nou

Leul a avut o evoluție mixtă în raport cu principalele...

BVB
ANAF / Foto: DCBusiness
Mugur Isărescu / Foto: Arhivă
Sprijin pentru IMM-uri

Schema de ajutor de minimis pentru IMM-uri, aprobată de MIPE

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a...

Magazin de haine. Foto: Frepik.com
Dumitru Chisăliță / Foto: Cristian Nistor / Agerpres
Titluri Tezaur / Ilustrațe: Oana Pavelescu
Rompetrol

Rompetrol mai pune 13 benzinării pe hartă, din 2026

Rompetrol va inaugura, în 2026, un număr de 13 noi...

Inspector antifraudă, ANAF
Muncitor uzină siderurgică / sursa foto: Freepik.com
CEC Bank / Foto: DCBusiness

CEC Bank susține plățile instant prin RoPay Alias

Clienții CEC Bank pot acum să trimită și să...

Pompe petroliere / Foto: Freepik
Dacia 1300 / Foto: Pexels

pixel