ANI: Decizia CCR privind declaraţiile de avere poate afecta aderarea la OCDE - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

Reacţia ANI vine după ce Curtea Constituţională a decis joi ca declaraţiile de avere şi interese să nu mai fie publicate pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate şi nici pe paginile online ale altor instituţii publice, iar aceste declaraţii nu mai trebuie să cuprindă veniturile şi bunurile soţilor şi copiilor.

Practic, prin această decizie, declaraţiile de avere şi interese vor fi ţinute la secret.

"Decizia CCR de astăzi, prin care este declarată neconstituţionalitatea unor articole din legea ANI, anulează caracterul public al declaraţiilor de avere şi de interese şi poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internaţional în ultimii 20 de ani în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii în funcţia publică. Totodată, o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE, progresele înregistrate de România în cadrul exerciţiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliului Europei (Grupul de State împotriva Corupţiei - GRECO). De asemenea, decizia CCR de astăzi poate conduce la anularea publicării declaraţiilor de avere şi de interese pe care Agenţia le menţine pe pagina sa de Internet, în raport cu argumentaţia Curţii Constituţionale", precizează Agenţia.

Portalul ANI numără peste 12 milioane de declaraţii publicate în baza Legii nr. 176/2010, art. 6 alin. (1) lit. d) şi art. 12 alin. (6), articole care au fost declarate neconstituţionale.

ANI enumeră efectele deciziei CCR cu privire la angajamentele internaţionale ale României:

* Poate duce la încălcarea obligaţiilor ce decurg din Convenţia ONU împotriva corupţiei (UNCAC - caracter obligatoriu pentru Statele Semnatare). Potrivit art. 8 alin. (5) al Convenţiei, "Fiecare stat parte se străduieşte, dacă este cazul şi conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, să aplice măsuri şi sisteme care să-i oblige pe agenţii publici să declare autorităţilor competente toate activităţile exterioare, orice ocupaţie, orice plasamente, orice bunuri şi orice dar sau avantaj substanţial din care ar putea rezulta un conflict de interese cu funcţiile lor de agent public";

* Poate afecta progresele înregistrate de România în ceea ce priveşte îndeplinirea Foii de Parcurs pentru Aderarea la OCDE (Accesion Roadmap). Un domeniu esenţial cuprins în acest cadru de evaluare se referă la "consolidarea guvernanţei publice, integritatea şi sporirea eforturilor de combatere a corupţiei";

* Poate anula progresele făcute de România în exerciţiul de monitorizare GRECO (al Consiliului Europei). Rapoartele GRECO din ultimele două evaluări au reflectat progresele înregistrate de România în privinţa declaraţiilor de avere şi de interese: "Din perspectiva laturii pozitive, România are un sistem de declarare a veniturilor, bunurilor şi intereselor care poate fi privit drept exemplar din multe puncte de vedere şi care este supravegheat de către Agenţia Naţională de Integritate" (Runda a IV-a) şi "România are în vigoare un sistem solid pentru declararea averilor şi intereselor" (Runda V-a);

* Publicarea declaraţiilor de avere şi de interese nu încalcă dreptul la viaţă privată, potrivit mai multor decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, în cauza Wypych împotriva Poloniei (25 octombrie 2005, cererea nr. 2428/05), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plângerea unui membru al unui consiliu local din Polonia care a refuzat să depună declaraţia de avere, susţinând că obligaţia de a divulga detalii privind situaţia sa financiară şi portofoliul de proprietăţi impusă de legislaţie încalcă articolul 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Curtea a constatat că obligaţia de a depune declaraţia şi publicarea online a acesteia au reprezentat într-adevăr o ingerinţă în dreptul la viaţă privată, dar că aceasta a fost justificată şi că sfera cuprinzătoare a informaţiilor care trebuie declarate nu a fost considerată excesiv de împovărătoare.

CEDO "consideră că tocmai acest caracter cuprinzător face realist să se presupună că dispoziţiile contestate îşi vor atinge obiectivul de a oferi publicului o imagine rezonabil de exhaustivă a situaţiei financiare a consilierilor (...), că obligaţia suplimentară de a declara informaţii privind proprietatea, inclusiv proprietatea conjugală, poate fi considerată rezonabilă, în măsura în care este menită să descurajeze încercările de a ascunde bunuri prin simpla dobândire a acestora folosind numele soţului/soţiei unui consilier".

CEDO a aprobat, de asemenea, publicarea şi accesul pe internet la declaraţii, argumentând că "publicul larg are un interes legitim în a se asigura că politica locală este transparentă, iar accesul pe internet la declaraţii face ca accesul la astfel de informaţii să fie eficient şi uşor. Fără un astfel de acces, obligaţia nu ar avea nicio importanţă practică sau incidenţă reală asupra gradului de informare a publicului cu privire la procesul politic".

De asemenea, publicul are dreptul de a fi informat cu privire la aspecte ale vieţii private a personalităţilor publice, după cum se afirmă în decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (Karhuvaara şi Iltalehti împotriva Finlandei). Limitele de ingerinţă în viaţa privată a persoanelor publice, inclusiv prin accesul la informaţii despre acestea, sunt mai largi în comparaţie cu cele ale persoanelor private fără statut public.

ANI susţine că prevederile în cauză au mai fost tratate anterior de către CCR

Astfel, prin decizia nr. 309/2014 a CCR a fost statuat faptul că "soluţia legislativă a publicării declaraţiilor de avere şi de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenţiei Naţionale de Integritate de asigurare a integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenire a corupţiei instituţionale, iar pe de altă parte, că publicarea acestor declaraţii se realizează, potrivit art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 176/2010, prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garanţii împotriva unor ingerinţe arbitrare".

Pe de altă parte, studiile efectuate de Banca Mondială au arătat că, la nivelul anului 2020, existau peste 160 de ţări care au introdus sisteme privind declaraţiile de avere şi de interese.

ANI mai susţine că a comunicat Curţii Constituţionale punctul său de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi cele ale 12 alin. (6) din Legea nr. 176/2010, precum şi impactul acesteia atât în plan naţional, cât şi în plan internaţional.

Totodată, acest aspect s-a aflat şi pe agenda discuţiilor Agenţiei cu Comisia Europeană, în contextul evaluării privind Mecanismul privind Statul de Drept - "Rule of Law". 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.