Apărare, energie, spațiu: rivalități și dezacorduri între Paris și Berlin

Buget. Nimeni nu poate ține pasul

În calitate de țară hiperindustrializată și mare exportator, Germania a gândit o lovitură magistrală pentru a-și pune la punct o apărare invincibilă în fața exploziei costurilor la energie care amenință să-i pună pe butuci întreprinderile. Profitând de fondurile uriașe acumulate, în timp, datorită unui excedent comercial extraordinar și a prudenței bugetare, Olaf Scholz a anunțat, fără nicio consultare cu partenerii săi europeni, un plan de sprijin masiv de 200 de miliarde de euro.

Adăugând cele 65 de miliarde deja prevăzute, asta înseamnă un efort total de 8% din PIB în decurs de doi ani. Niciuna dintre țările UE nu are capacitatea bugetară de a ține pasul cu Berlinul. De aici și teama exprimată de mai mulți lideri europeni de o denaturare a concurenței.

Energie. Pe ascuns de ceilalți

Dependentă în mod excesiv de gazul rusesc, Germania caută noi furnizori și parteneri. Un acord a fost încheiat în septembrie între Olaf Scholz și Emmanuel Macron, care a promis să trimită în această iarnă până la 5% din rezervele franceze de gaze naturale (2% din consumul Germaniei). În schimb, Berlinul va putea suplini eventualele penurii de electricitate din Franța, ale cărei centrale nucleare sunt criticate de cealaltă parte a Rinului.

Relațiile au devenit din nou tensionate după ce Germania și Spania au făcut presiuni asupra Parisului pentru a construi un gazoduct în Pirinei (MidCat). Francezii au găsit o soluție, anunțând, împreună cu Spania și Portugalia, un gazoduct între Barcelona și Marsilia pentru a transporta gaze, dar mai ales hidrogen verde. De asemenea, persistă dezacorduri în ceea ce privește stabilirea unui plafon pentru prețul gazelor în Europa.

Apărarea europeană 

Și aici, buzunarele adânci ale Germaniei fac minuni. Berlinul a întreprins o amplă modernizare a armatei sale, anunțând, la scurt timp după agresiunea rusă în Ucraina, un fond de 100 de miliarde de euro. Primele achiziții planificate sunt 35 de avioane de luptă F-35 și elicoptere Chinook. Favorizați sunt, înainte de toate, producătorii americani din industria apărării, în detrimentul europenilor și francezilor.

De asemenea, germanii au planificat să se doteze cu un scut antirachetă și antiaerian, prin asamblarea sistemelor germane (Iris-T), americane (Patriot) și, dacă este posibil, israeliene (Iron Dome). Paisprezece țări europene (dar nu și Franța) au aderat la acest "scut european al cerului". În sfârșit, viitorul sistem de luptă aeriană (Scaf) face obiectul a numeroase dezacorduri între Airbus și Dassault.

Ambiții spațiale limitate

Pentru a face față noilor provocări ale cuceririi spațiale, francezii și germanii, lideri în Europa, au reușit să mențină un spirit de cooperare amestecat cu o anumită doză de neîncredere. Aceștia au reușit să ajungă la un acord privind finanțarea suplimentară pentru Ariane 6.

Pe de altă parte, există mai puțină simbioză în ceea ce privește proiectul constelației de comunicații securizate, promovat de comisarul european Thierry Breton. Germania ar fi preferat să consolideze finanțarea programului Copernicus după plecarea britanicilor, considerând că "constelația bretonă" ar fi fost mai benefică pentru francezi.

În cele din urmă, Franța încearcă să recupereze întârzierile în ceea ce privește proiectele sale de lansatoare mici. Față de compania spaniolă PLD Space, compania germană Rocket Factory Augsburg (RFA) a efectuat primele teste de motor în această vară. La sfârșitul lunii septembrie, Elisabeth Borne a anunțat, cu ocazia celui de-al 73-lea Congres Internațional de Astronautică (IAC), că Franța se pregătește să investească peste 9 miliarde de euro în sectorul spațial în următorii trei ani.

Citește și Spălare de bani și fraudă fiscală: Credit Suisse plătește ENORM pentru a scăpa basma curată

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.