Aportul industriei de IT și software la economia României

Cifra de afaceri și valoarea adăugată

Potrivit unui studiu realizat de ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii), cifra de afaceri agregată a industriei de software și servicii IT din România a fost de 8,2 miliarde de euro în 2020, în creștere cu 12,5% față de 2019. Această creștere este remarcabilă, având în vedere contextul pandemic și recesiunea economică globală. Industria de software și servicii IT a reprezentat 3,8% din PIB-ul României în 2020, comparativ cu 3,5% în 2019.

Potrivit datelor prelucrate de ANIS, industria de software și servicii IT (SW & IT) crește de trei ori mai repede decât economia per ansamblu. Dacă în ultimii cinci ani analizați (2015-2020), de exemplu, creșterea economică a României a fost de 6%, industria IT a înregistrat o creștere de 17%. 

Valoarea adăugată brută generată de sectorul Informații și comunicații (care include nu doar industria de software și servicii IT, ci și producția de echipamente electronice și telecomunicații) a fost de 6,1% din PIB în 2019 și de 7,9% din PIB în primul semestru al anului 2020, potrivit datelor INS. Acest sector a avut cea mai mare rată de creștere a valorii adăugate brute în primul semestru al anului 2020 (+12,3%), contribuind astfel la revenirea economiei românești după șocul provocat de pandemie.

Exporturi și balanța comercială

Industria de software și servicii IT din România este orientată în mare măsură către piața externă, exporturile reprezentând 85% din cifra de afaceri totală în 2020. Valoarea exporturilor a fost de 7 miliarde de euro în 2020, în creștere cu 14% față de 2019. Principalele piețe de destinație ale exporturilor au fost: SUA (24%), Germania (17%), Franța (8%), Marea Britanie (7%) și Elveția (6%).

Exporturile de servicii informatice au avut o pondere importantă în balanța comercială a României, fiind al doilea cel mai mare sector exportator după transporturi. În 2019, exporturile de servicii informatice au fost de 4,8 miliarde de euro, depășind cu mult importurile de 1 miliarde de euro. Astfel, balanța comercială pe acest segment a fost pozitivă cu 3,8 miliarde de euro, echilibrând deficitul comercial pe alte segmente.

Ocuparea forței de muncă și salarizare

Numărul angajaților din industria de software și servicii IT din România a fost de aproximativ 136.000 în 2020, în creștere cu 4,6% față de 2019. Acest număr reprezintă aproximativ 1,4% din populația activă a României. Industria este caracterizată printr-un grad ridicat de calificare și specializare a forței de muncă, România având cea mai mare densitate de specialiști IT certificați din Europa și a șasea din lume.

Salariile din industria de software și servicii IT sunt printre cele mai mari din economia românească, reflectând cererea mare și oferta limitată de forță de muncă calificată. Costul mediu pe angajat în industria de software și servicii IT a fost de 25.500 de euro în 2019, în creștere cu 9% față de 2018. Salariul mediu net în sectorul Informații și comunicații a fost de 7.800 de lei în iunie 2020, comparativ cu 3.200 de lei la nivel național.

Pentru plata unui salariu net de cca. 1.500 EUR – cât reprezintă, aproximativ, valoarea câștigului mediu din industria software și servicii IT – un angajator din industrie suportă următoarele costuri salariale totale, în funcție de țara de rezidență fiscală în care își desfășoară activitatea: 

Pentru a plăti unui specialist IT un salariu net de 1.500 EUR, angajatorul cheltuie în prezent în România cca. 2.360 EUR (presupunând că angajatul beneficiază de scutire de la plata impozitului pe venitul din salarii) – valoare similară costurilor suportate de un angajator în Polonia, dar cu cca. 9% mai mare decât în Bulgaria. Fără aplicarea scutirii, angajatorul ar plăti cu cca. 260 EUR mai mult, ajungând la un cost salarial total asemănător celui suportat de un angajator în Ungaria (totuși, trebuie menționat că Ungaria are una dintre cele mai mici cote
de impozitare a profitului persoanelor juridice din Europa), se arată în studiul ANIS. 

Mai mult, prin aplicarea unor deduceri sau a unor praguri maxime de taxare, țări precum Polonia sau Bulgaria favorizează plata unor salarii mai mari și, implicit, sunt mai atractive pentru atragerea forței de muncă cu un nivel înalt de calificare. De exemplu, în cazul Poloniei, un angajat care dedică 100% din timp activităților de creare a unor produse software noi/ inovative, poate beneficia de un salariu net de până la 20% mai ridicat fără ca angajatorul să suporte un cost salarial total mai mare.

Competitivate costuri salariale 

În acest context, scutirea de la plata impozitului pe venitul din salarii contribuie la menținerea competitivității costurilor salariale, reducând decalajul de cost față de țările cu niveluri de taxare mai favorabile. Astfel, ținând cont de nivelul ridicat de internaționalizare a industriei de software și servicii IT, creșterea costurilor salariale totale este cu atât mai indezirabilă, putând antrena fie o migrare spre alternative de optimizare fiscală care oferă însă un nivel mai redus de protecție socială (de exemplu, PFA), fie relocarea activităților/ proiectelor în geografii cu un regim fiscal mai avantajos.

Facilități fiscale și competitivitate

Unul dintre factorii care au contribuit la dezvoltarea industriei de software și servicii IT din România este existența unor facilități fiscale pentru angajații din acest sector. Începând din 2004, angajații care realizează activități de creare de programe pentru calculator sunt scutiți de impozitul pe venit, care este în prezent de 10%. Condițiile pentru a beneficia de această scutire sunt: să aibă studii superioare în domeniul IT, să realizeze activități specifice de creare de software și să obțină cel puțin 50% din venituri din aceste activități.

Această facilitate fiscală are ca scop să stimuleze oferta de forță de muncă calificată în domeniul IT, să atragă investiții străine și să sprijine competitivitatea industriei pe plan internațional. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, scutirea de impozit pe venit pentru angajații din IT a avut un impact pozitiv asupra numărului de angajați, a salariilor și a productivității din sector. De asemenea, raportul estimează că beneficiile economice ale acestei facilități depășesc costurile fiscale, generând un excedent net pentru bugetul public.

Impactul unor potențiale scenarii 

ANIS a realizat, totodată, o analiză comparativă a raportului dintre salariul net și costurile salariale totale suportate de un angajator în România comparativ cu Polonia (țara cu cel mai mare număr de specialiști TIC din ECE), Ungaria (a doua cea mai mare țară după numărul de specialiști TIC în rândul Țărilor axate pe outsourcing) sau Bulgaria (una dintre țările cu cel mai redus nivel de taxare a persoanelor fizice) relevă o poziție doar moderat atractivă a României în cazul aplicării scutirii de la plata impozitului pe venitul din salarii. 

Atractivitatea fiscală scade semnificativ în cazul neaplicării scutirii, în această situație România apropriindu-se de nivelul de taxare a salariilor din Ungaria. Astfel, pentru fiecare 1 EUR salariu net angajatorul suportă un cost total de 1,57 EUR care, deși aparent redus, este totuși devansat de costul suportat în Bulgaria și, în anumite situații, în Polonia (de exemplu, în situația unei ponderi semnificative a drepturilor de proprietate intelectuală în salariu).

Potențiale pierderi 

În absența unor modificări semnificative ale cadrului de dezvoltare la nivel național, precum și a evoluției cadrului mai amplu al competitivității altor state la nivel regional, valoarea adăugată brută de industria de SW&IT este prognozată să atingă cca. 17,4 mld. EUR în 2025 în scenariul de bază, pornind de la 7,6 mld. RON în 2019.

Din calculele efectuate de ANIS, pierderea totală (inclusiv prin efect indirect și indus) la contribuția în
PIB între scenariul măsurilor proactive de creștere (consolidare competitivitate) și optimizare bugetară pe termen scurt (eliminare scutire) ar fi de cca. 7,2 mld. EUR la nivelul anului 2025 (echivalent 2,3% din PIB-ul prognozat).

Cumulat, la nivelul perioadei 2022-2025, estimările privind pierderea de valoare adăugată brută se ridică la 14,4 mld. EUR. Astfel, măsurile privind facilitarea (sau nu) a industriei SW&IT din România pot avea un impact pronunțat pentru întreaga economie 

Concluzie

Industria de software și servicii IT din România este un sector strategic pentru economia națională, având o contribuție semnificativă la PIB, la exporturi, la ocuparea forței de muncă și la inovare. Industria se bucură de o competitivitate ridicată pe plan internațional, datorită calității și diversității serviciilor oferite, precum și a facilităților fiscale acordate angajaților. Pentru a menține și consolida această poziție, industria are nevoie de sprijin constant din partea autorităților publice, a mediului academic și a partenerilor sociali.

Surse

ANIS (2021). Studiu privind impactul industriei software și servicii IT asupra economiei românești. https://anis.ro/wp-content/uploads/ANIS_RB_Studiu-privind-impactul-industriei-SWIT_FINAL.pdf

INS (2020). Produsul intern brut în trimestrul II 2020 (estimare provizorie). https://www.insse.ro/cms/ro/content/produsul-intern-brut-%C3%AEn-trimestrul-ii-2020-estimare-provizorie

INS (2020). Statisticile activităților din domeniul informatic și comunicațiilor în anul 2019. https://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/statisticile_activitatilor_din_domeniul_informatic_si_comunicatiilor_in_anul_2019.pdf

KeysFin (2020). Industria software & servicii IT. https://www.keysfin.com/ro/analize/industria-software-servicii-it-din-romania-o-analiza-keysfin

MFP (2019). Raport privind sistemul fiscal.  https://mfinante.gov.ro/documents/35673/8180698/

Trade.gov (2021). Romania - Information & Communications Technology (ICT). https://www.trade.gov/country-commercial-guides/romania-information-communications-technology-ict

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.