Berlinul stinge lumina. Unul din patru germani, în sărăcie energetică

S-ar putea să fie încă vară, dar Germania nu are timp de pierdut pentru a evita o penurie de energie în această iarnă, care ar fi fără precedent pentru o națiune dezvoltată. O mare parte din Europa resimte presiunea exercitată de Rusia asupra livrărilor de gaze naturale, însă nicio altă țară nu este atât de expusă ca cea mai mare economie din regiune, unde aproape jumătate din locuințe se bazează pe acest combustibil pentru încălzire.

Administrația cancelarului Olaf Scholz a abordat lent problema vulnerabilității Germaniei, stabilind abia recent obiective de reducere a cererii, pe măsură ce eforturile de asigurare a unor surse alternative de aprovizionare se dovedesc insuficiente. Având în vedere că Moscova continuă să restrângă livrările, iar Franța se străduiește să exporte energie electrică către vecinii săi, nu se așteaptă prea mult răgaz, iar riscurile depășesc această iarnă.

"Provocările cu care ne confruntăm sunt enorme și afectează domenii semnificative ale economiei și societății", a declarat Robert Habeck, vicecancelarul și ministrul german al economiei, după ce a dezvăluit un plan de a transfera creșterile de costuri de la companiile energetice la consumatori. "Dar suntem o țară puternică și o democrație puternică. Acestea sunt premise bune pentru a depăși această criză."

Kremlinul va menține probabil fluxurile vitale de gaze către Europa la niveluri minime atât timp cât va continua impasul privind Ucraina, potrivit unor persoane familiare cu gândirea conducerii. Acest lucru înseamnă că penuria pentru regiune va persista probabil, prețurile la gaze pentru fiecare an până în 2025 atingând deja un record în acest an.

Germania, în fața unei situații delicate

Raționalizarea și recesiunea se profilează pentru Germania, iar autoritățile și-au exprimat îngrijorarea cu privire la tulburările sociale în cazul în care deficitul de energie scapă de sub control. Țara nu se poate baza nici măcar pe Franța, unde reactoarele nucleare defecte agravează situația fgenerată de criza gazelor. Săptămâna trecută, prețurile la electricitate în cele două mari economii europene au atins recorduri.

Rusia - istoric, cel mai mare furnizor de gaze al Uniunii Europene, acoperind aproximativ 40% din cerere - a redus treptat livrările ca represalii evidente la sancțiunile impuse. Provocarea UE este de a menține fluxul de energie, într-un test al unității blocului și al hotărârii sale de a rezista agresiunii președintelui Vladimir Putin.

"Politica Rusiei a fost întotdeauna de a diviza, pentru că astfel sunt mai puternici", a declarat Martins Kazaks, guvernatorul băncii centrale a Letoniei, fosta republică sovietică care face acum parte din zona euro. "Dacă ne permitem să fim divizați, atunci vom deveni mai slabi", a spus el într-un interviu.

Rusia, acuzată de farse

Cea mai recentă mișcare a Rusiei a avut loc săptămâna trecută, când Gazprom PJSC a dat vina pe o problemă legată de o turbină pentru reducerea fluxurilor pe conducta cheie Nord Stream la aproximativ 20% din capacitate. În urma acestei reacții, prețul gazelor a sărit cu peste 30% săptămâna trecută, iar prețurile la electricitate au bătut record după record.

Habeck, care supervizează politica energetică, a calificat drept "o farsă" raționamentul Gazprom, dar a recunoscut că situația este gravă și și-a reînnoit apelul către companii și consumatori de a-și intensifica eforturile de economisire. Pentru a acoperi deficitul, ministerul său a permis reînvierea centralelor electrice pe cărbune scoase la naftalină, într-un regres pentru eforturile de combatere a schimbărilor climatice, și recomandă ca germanii să instaleze dușuri eficiente și să spele hainele la temperaturi mai scăzute. 

În cazul în care măsurile de reechilibrare a cererii și a ofertei eșuează, guvernul are puterea de a declara stare de "urgență" în domeniul gazelor, ceea ce ar implica preluarea de către stat a controlului asupra distribuției și decizia cine primește combustibil și cine nu.

În timp ce gospodăriile și infrastructurile critice, cum ar fi spitalele, sunt protejate de întreruperi, nu există nicio garanție că temperaturile din încăperi vor fi la fel de confortabile. Cel mai mare proprietar de locuințe din Germania a anunțat deja planuri de reducere a încălzirii în timpul nopții, iar clădirile publice, inclusiv Reichstag-ul din Berlin, reduc termostatele.

Creșterile de costuri, care vor începe să se filtreze în mod serios în această toamnă, sporesc presiunea asupra celor săraci. Potrivit Institutului de Cercetare Economică din Köln, aproximativ unul din patru germani a intrat deja în sărăcie energetică, ceea ce înseamnă că costurile pentru încălzire și iluminat afectează capacitatea de a acoperi alte cheltuieli. Guvernul lucrează în prezent la programe de ajutor pentru gospodăriile cu venituri mici.

Valul de frig, inamicul principal al industriilor

Valurile de frig din Europa și Asia ar forța companiile energetice să se lupte pentru rezervele deja limitate de gaze naturale lichefiate. Creșterea prețurilor în urma unui astfel de scenariu ar putea determina companiile să oprească instalațiile în această iarnă și să distrugă aproximativ 17% din cererea industrială pentru acest combustibil, potrivit lui Penny Leake, analist de cercetare la firma de consultanță Wood Mackenzie Ltd. "Dacă fluxurile Nord Stream rămân la 20%, ne apropiem de zona de pericol", a spus ea. 

Citește și: Germanii, înfuriați de manevrele de majorare pe șest a prețurilor prin metoda ”shrinkflation”

Valurile de frig din Europa și Asia vor forța companiile energetice să se lupte pentru rezervele deja limitate de gaze naturale lichefiate. Creșterea prețurilor în urma unui astfel de scenariu ar putea determina companiile să oprească instalațiile în această iarnă și să distrugă aproximativ 17% din cererea industrială pentru acest combustibil, potrivit lui Penny Leake, analist de cercetare la firma de consultanță Wood Mackenzie Ltd. "Dacă fluxurile Nord Stream rămân la 20%, ne apropiem de zona de pericol", a spus ea. 

Reacțiile industriei din Germania

Sectorul corporatist reacționează deja. Un sondaj realizat de lobby-ul de afaceri DIHK în rândul a 3.500 de companii a arătat că 16% dintre firmele industriale iau în considerare reducerea producției sau renunțarea la anumite operațiuni din cauza crizei energetice.

BASF SE este una dintre acestea. Gigantul din industria chimică intenționează să reducă producția de amoniac - o componentă cheie pentru îngrășăminte - care utilizează intensiv gazele naturale, după ce creșterea costurilor a făcut ca această activitate să devină neprofitabilă. De asemenea, intenționează să treacă parțial de la producția de energie electrică și de aburi de la sediul său principal din Ludwigshafen la păcură, ceea ce ar ajuta la eliberarea de gaz pentru a fi revândut în rețea.

Nu este vorba doar de Germania. Prețurile ridicate la energie au determinat producătorul de îngrășăminte CF Industries Holdings Inc. să anunțe că va închide definitiv una dintre fabricile sale din Marea Britanie. Cargill Inc, cel mai mare comerciant de recolte din lume, a închis, de asemenea, o fabrică britanică de prelucrare a semințelor oleaginoase, în timp ce în Franța, supermarketuri precum Carrefour și Monoprix au convenit să reducă consumul de energie.

Fondul Monetar Internațional estimează că Germania riscă să piardă 4,8% din producția economică în cazul în care Rusia oprește livrările de gaze, iar Bundesbank a evaluat pagubele potențiale la 220 de miliarde de euro (225 de miliarde de dolari). Deși este sigur că va fi o lovitură dureroasă, teama în Germania este că va urma în curând o pierdere structurală de competitivitate. 

Soluția? Reorientarea

Industriile mari consumatoare de energie se vor îndrepta probabil către regiuni cu resurse fiabile de energie regenerabilă, cum ar fi coasta vântoasă a Germaniei sau zonele bogate în energie solară din Marea Mediterană, ceea ce ar putea duce la o pierdere de regiuni industriale de-a lungul Rinului și în sudul Germaniei, potrivit unui director executiv al unui mare producător german. Unii directori din industria chimică spun că producția s-ar putea muta în Turcia, unde există acces la conductele din Azerbaidjan.

"Sistemul nostru economic este în pericol de a se prăbuși", a declarat Michael Kretschmer, premierul landului Saxonia din partea conservatorilor din opoziție. "Dacă nu suntem atenți, Germania ar putea deveni dezindustrializată", a declarat el pentru ziarul Die Zeit, reiterând apelul său de a "îngheța" războiul din Ucraina și de a accepta efectiv progresele militare ale lui Putin. 

Cei mai mulți germani susțin Ucraina - aproximativ jumătate dintre ei spun că guvernul ar trebui să continue să sprijine Kievul în ciuda creșterii costurilor energiei, potrivit unui sondaj Policy Matters pentru Die Zeit - dar criticii precum Kretschmer ar putea câștiga teren pe măsură ce temperaturile scad. Acest lucru ar spori și mai mult presiunea asupra lui Scholz. 

În ciuda faptului că criza a început de câteva luni, administrația sa tocmai a început să comunice public un obiectiv de reducere a cererii cu până la 20%. Și, ca un semn al urgenței crescânde, și-a majorat recent obiectivul minim de stocare a gazelor, care este acum cu 15 puncte procentuale mai mare decât nivelurile la nivelul UE.

Guvernul Scholz, neinspirat

La scurt timp după ce guvernul lui Scholz a preluat puterea în decembrie, zeci de politicieni nou-aleși din coaliția sa formată din social-democrați, Verzi și Partidul Liberal Democrat, pro-business, au considerat că discuțiile despre riscurile legate de gazele naturale din Germania sunt o teorie a conspirației, dar apoi au văzut faptele: rezervele de atunci ar fi rezistat aproximativ 10 zile în cazul unui val de frig. 

A fost începutul unei verificări a realității. Timp de zeci de ani, conducerea Germaniei sub conducerea lui Gerhard Schroeder și Angela Merkel a susținut că relațiile energetice confortabile cu Rusia reprezentau mai degrabă un avantaj decât un pasiv. În campania de anul trecut, Scholz a calificat drept "false" criticile SUA la adresa politicii germane, deoarece nu luau în considerare întregul mix energetic. În mare parte din spectrul politic al țării, se credea că, dacă Rusia nu a tăiat livrările în timpul Războiului Rece, nu o va face nici în timpul unui conflict cu Ucraina.

Dar, în condițiile în care Europa se orientează către energia regenerabilă și se îndepărtează de combustibilii fosili pe care îi furnizează Rusia, oficialii au subestimat dorința lui Putin de a profita de pârghie cât încă o mai avea. De asemenea, au ratat un semnal de alarmă cheie.

Înainte de război, o unitate a Gazprom controla aproximativ 20% din capacitatea de stocare a gazelor din Germania, avea o participație semnificativă într-un sit austriac și deținea drepturi de a depozita cantități mari de combustibil în Olanda. Dar gigantul de stat al gazelor nu a refăcut stocurile înainte de iarna trecută, semn că pregătirile pentru înarmarea energiei au avut loc sub nasul Europei.

"Dacă privim retrospectiv, vedem că, cu câteva luni înainte de izbucnirea războiului, Rusia a menținut intenționat livrările de gaz la un nivel cât mai scăzut posibil", a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene și fost ministru german al apărării. "Rusia ne șantajează".

Nord Stream 2, un proiect îngropat

Scholz și-a dat seama că Germania avea o problemă reală în zilele frenetice dinaintea invaziei Rusiei din 24 februarie, potrivit unor persoane familiare cu gândirea sa. În timpul unei călătorii la Moscova pe 15 februarie, cancelarul s-a așezat la celebra masă albă lungă a lui Putin, ceea ce l-a plasat la aproximativ 6 metri de liderul rus pentru discuții menite să dezamorseze impasul. 

Dar semnele de tensiune erau clare. În ciuda afirmației lui Putin că gazoductul Nord Stream 2 - care a fost finalizat și așteaptă aprobarea pentru a începe să funcționeze - este "strict un proiect comercial", Scholz a indicat că este pregătit să revină asupra sprijinului său în cazul unui atac.

Doar câteva zile mai târziu, Scholz a ucis proiectul după ce Putin a spulberat speranțele pentru o soluție pașnică, recunoscând Luhansk și Donețk din estul Ucrainei, susținute de Rusia, ca state independente. Oprirea Nord Stream 2 i-a determinat pe aliații lui Putin să emită avertismente înfricoșătoare, iar la scurt timp după aceea, tancurile au început să se rostogolească spre Kiev.

Dar chiar și după izbucnirea ostilităților, Germania s-a străduit să reacționeze, îngrădită de o politică de lungă durată de angajare cu Rusia și de reticența industriei de a renunța la gazul ieftin, potrivit unor oficiali implicați în discuțiile din UE. Această eră s-a încheiat.

"Gazprom, cu întreruperile și reducerile de aprovizionare, a distrus încrederea în Rusia ca furnizor fiabil de energie pentru Europa", a declarat Mario Mehren, directorul general al companiei petroliere germane Wintershall Dea AG, îndemnând consumatorii să poarte pulovere în loc să dea drumul la căldură. "Este o veste foarte deprimantă".

Germania are acum nevoie de sprijin pentru că nu a respectat orientările UE privind diversificarea surselor de energie, amenințând să redeschidă vechile falii din cadrul blocului. Amintirile legate de criza financiară, când Berlinul a ținut morală statelor membre din sud în legătură cu datoriile lor, sunt încă foarte vii, au declarat oficialii, care au cerut să nu fie identificați deoarece discuțiile sunt private.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.