BNR a majorat dobânda cheie. Adrian Vasilescu: Inflaţia, boală grea. În România, influenţată puternic de HAOSUL în care s-a făcut liberalizarea preţurilor la energie
Autor: Mihai Ciobanu | 06 aug 2022, 09:17
Adrian Vasilescu
Adrian Vasilescu
EXCLUSIV
Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a analizat şi explicat, pentru cititorii DC Business şi DC News, decizia de vineri, 5 august 2022, a Băncii Naţionale, de majorare a dobânzii cheie.

"Inflaţia este o boală grea, o boală care loveşte în puterea de cumpărare a populaţiei şi a întreprinderilor. Puterea de cumpărare scade de la o lună la alta, pentru că inflaţia, la rândul ei, este mai grea de la o lună la alta. Oamenii văd că lucrurile se înăspresc. Primul semnal, cel puţin la noi, a fost preţul energiei electrice. După aceea a crescut preţul gazelor naturale, după care preţul combustibililor. Această criză energetică s-a manifestat, în primul rând, ca un decalaj între cerere şi ofertă. Cerea de energie devenise mai mare decât puteau oferi producătorii de energie. Şi atunci au început să vină scumpirile.

Aşa cum se ia temperatura corpului uman, cu termometrul, iar atunci când se apropie de 37 de grade începe alarma, aşa şi în economie există pentru preţurile de consum - preţurile pe care lumea le plăteşte atunci când îşi face cumpărăturile de bunuri şi de servicii; nu intră aici preţurile caselor, ale terenurilor, ale produselor de lux - o 'temperatură' optimă, ca să spunem că în sistem sănătatea este deplină: 2%. Rata de 2% este rata optimă a inflaţiei. Asta înseamnă că creşterea preţurilor trebuie să fie continuă, deci preţurile trebuie să crească cu o rată anuală de 2%, cu nimic mai sus şi cu nimic mai jos.

Când preţurile se duc mai sus de 2% e o inflaţie galopantă, iar când cad sub 2%, spre zero sau chiar şi spre zero este o inflaţie în scădere bolnavă până la zero, după care începe deflaţia, care este o boală mai grea decât inflaţia galopantă.

Noi, în pragul începerii acestei boli, în decembrie 2022, România a fost singura ţară din UE al cărei termometru a arătat 2,06%. Foarte multe ţări europene erau în deflaţie, alte ţări erau în inflaţii mari, iar România era pe linia de echilibru. Nu aveam niciun motiv să eşuăm. Inflaţia s-a manifestat uşor-uşor pe tot globul şi a cuprins şi România. Şi nu se putea altfel pentru că facem schimburi comerciale, importăm, exportăm, ne raportăm unii la alţii. Inflaţia această a început ca având primă cauză, în ianuarie 2021, criza energetică: petrol, gaze, electricitate.

Era clar că lumea trece printr-o boală; după pandemia de coronavirus, economia avea şi ea pandemia ei, inflaţia. Era o boală generalizată la nivelul planetei.

Cum se combate această boală? Cu un medicament, iar acest medicament este descoperit, verificat şi reverificat: rata dobânzii de politică monetară a Băncii Centrale. Ei bine, dar orice medicament are şi limite. Descoperirea cea mai gravă a fost atunci când a început criza energetică iar inflaţia generată de aceasta nu a răspuns la acest medicament.

O altă problemă a apărut şi ea foarte repede: că acest medicament are şi efecte secundare. Iar efectul secundar cel mai puternic este că lovind cu dobânda de politică monetară inflaţia ca să o stopezi şi pe urmă ca să o dai în jos poţi să stârneşti recesiunea. Aţi văzut că marile bănci centrale, atât FED cât şi BCE, fac apel la atenţie cum intervin băncile centrale cu politica monetară pe cursul inflaţiei, pentru că este foarte posibil să facă mai mult rău decât bine: nu poate face binele de a potoli inflaţia, dar poate face răul de a stârni recesiunea.

La această oră, în lume, avem trei feluri de intervenţii ale băncilor centrale în mersul inflaţiei: soluţia cea mai bună este să reuşeşti să combaţi inflaţia fără să stârneşti recesiunea; a doua este să potoleşti inflaţia dar cu preţul recesiunii - aşa a fost potolită inflaţia în 1980 - iar a treia variantă este că dacă cumva eşuează ambele intervenţii, se ajunge la ce e mai rău: atât inflaţie cât şi recesiune. Să le duci în cârcă pe amândouă.

Banca Naţională a României mizează clar - prin măsurile luate astăzi, cât şi prin cele anterioare - pe o decizie care să îmbunătăţească tratamentului acestei boli. Haideţi să vedem cu o face. Inflaţia este 15% deocamdată. Rezultatele pe luna iulie o să le aflăm în jur de 10-12 august şi sperăm că nu a crescut prea mult peste 15%, pentru că de la începutul anului a crescut în trombă, a ajuns foarte repede la 15%.

Astăzi, Banca Naţională a României a îmbunătăţit tratamentul în funcţie de evoluţia bolii. Boala s-a agravat de la o lună la alta. Au intervenit complicaţii: a început războiul, cauzele s-au lărgit. Dacă la început a fost criza energetică, apoi au intervenit şi alte cauze. (...)

Boala este una globală dar şi cu accente locale: şi anume haosul în care s-a făcut la noi liberalizarea preţurilor la energie în anul 2021. De asta  America are o inflaţie de 9%, zona euro are 8,6% inflaţie, iar noi avem 15%. Diferenţa aceasta este dată de accentele locale ale bolii. Mai sunt şi altele, dar aceasta este cea mai grea: dezordinea în care s-a produs trecerea de la preţurile reglementate de stat la preţurile libere. Noi şi aşa nu avem un exerciţiu deplin al lucrului cu preţurile libere, darămite când faci aşa o trecere bruscă. Nu a fost pregătită mişcarea.

Cine poate să întrebe: cum facem, de ce 5,50% dobândă, când inflaţia în România este 15%?  Cu zece puncte procentuale mai mare dobânda? Dobânda trebuie să lovească inflaţia. Banca Naţională, în primul rând a căutat şi a găsit întotdeauna o linie de echilibru pe care nu a încălcat-o niciodată. De ce e nevoie de această linie de echilibru? Dacă dozajul nu este bine făcut, nu este calculat matematic, se ajunge la eşec. Nu vei lovi inflaţia fără să faci recesiune, ori va trebui să plăteşti scăderea inflaţiei cu o recesiune, ori să ajungi şi la inflaţie şi la recesiune Şi atunci Banca Naţională, dacă vă uitaţi, o să vedeţi că de fiecare dată nu joacă o singură carte, dobânda de politică monetară. Joacă mai multe cărţi. Şi astăzi: creşte dobânda cu 0,75% şi caută linia să fie lovită inflaţia fără să stârnească recesiunea. Asta este marea miză. Reglajele fine şi atente sunt cheia acestui medicament. Administrarea lui trebuie să fie exactă, matematică", a declarat Adrian Vasilescu. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ştiri Recomandate

Nivelul de radiații din România. Anunțul făcut de CNCAN

Măsurătorile efectuate în România confirmă valori...

Crește numărul beneficiarilor de ajutor social

Numărul beneficiarilor de ajutor social (venit minim...

Salariile bugetarilor trebuie să fie publicate azi

Până azi, 30 septembrie, toate instituțiile statului sau...

Putin pune 112 miliarde de dolari într-o pușculiță secretă

Rusia va ascunde scopul a aproape un sfert din...

Crossuri externe