BNR simplifică raportările băncilor: efectele ascunse pentru clienți

Modificările adoptate de BNR

Ordinul BNR din 25 iulie 2025 aduce schimbări în Ordinul nr. 2/2014, document ce reglementa o parte din raportările aferente

Regulamentului nr. 5/2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit. Printre modificările esențiale se numără:

• abrogarea unor articole întregi din vechiul ordin, inclusiv articolele 4, 5 și 6;

• eliminarea a trei formulare din Anexa I (formularele 4, 5 și 6) și a tabelelor de referință aferente din Anexa II;

• renunțarea la două litere din articolele 1 și 2, care priveau cerințe punctuale de raportare.

Aceste eliminări nu înseamnă o reducere a controlului asupra băncilor, ci o actualizare a modului în care se colectează și se procesează datele, pentru a se integra în sistemul de raportare comun european.

Context european și noile standarde

Măsurile vin ca urmare a intrării în vigoare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2024/855, care modifică standardele tehnice privind raportarea riscului de rată a dobânzii în portofoliul bancar. Totodată, se aplică Ghidul Autorității Bancare Europene (EBA/GL/2022/14), ce introduce cerințe detaliate pentru monitorizarea riscului de marjă de credit și a riscului de dobândă pentru activitățile din afara portofoliului de tranzacționare.

Citește și: Ce urmează pentru românii care au rate. Decizia BNR privind dobânda cheie

Prin aceste documente, Comisia Europeană și EBA au stabilit un cadru unitar de raportare pentru toate băncile din UE, astfel încât autoritățile de supraveghere să poată evalua mai ușor expunerea la fluctuațiile dobânzilor și la riscurile asociate creditelor.

Impact asupra băncilor și clienților

Pentru bănci, schimbarea presupune o adaptare a sistemelor informatice și a procedurilor interne, înlocuind formularele vechi cu cele prevăzute de noile standarde. Procesul poate implica investiții în actualizarea software-ului de raportare și instruirea personalului, dar pe termen lung ar trebui să reducă redundanțele și să simplifice transmiterea datelor către BNR.

Pentru clienți, efectele nu sunt directe. Cu toate acestea, monitorizarea mai eficientă a riscului de rată a dobânzii și a riscului de marjă de credit poate contribui la stabilitatea sistemului bancar și la prevenirea unor situații în care costurile creditelor ar putea crește brusc din cauza unor dezechilibre interne în bănci.

Citește și: Leonardo Badea: De ce leul românesc a suferit cea mai amplă depreciere din regiune după 1989

O parte dintr-un proces mai amplu

Această modificare legislativă face parte dintr-un proces amplu de armonizare a regulilor bancare românești cu normele europene, proces accelerat după integrarea completă a României în spațiul financiar al UE. BNR își ajustează periodic regulamentele și ordinele interne pentru a asigura coerența cu legislația europeană, evitând suprapunerile și menținând eficiența supravegherii prudențiale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.