Măsura vizează Lukoil România SRL, Petrotel-Lukoil S.A., Lukoil Lubricants East Europe SRL și Lukoil Overseas Atash B.V. – Sucursala București. În același timp, Guvernul a desemnat un supraveghetor care va monitoriza activitatea acestor entități.
Citește și: Lukoil își vinde divizia internațională către Carlyle Group
Executivul susține că sancțiunile unilaterale adoptate de alte state împotriva Federației Ruse, deși nu sunt obligatorii pentru România, produc efecte indirecte asupra economiei naționale, în special prin restricții bancare, comerciale și logistice. În acest context, autoritățile consideră că există un impact economic semnificativ asupra piețelor de extracție, rafinare și distribuție a produselor petroliere.
Grupul Lukoil are o poziție importantă pe piața românească. Companiile vizate asigură aproximativ 23% din piața produselor petroliere și circa 18% din obligația națională de stocare a țițeiului și produselor petroliere. Lukoil România operează 321 de stații de distribuție și cinci depozite regionale, iar rafinăria Petrotel are un rol esențial în procesarea țițeiului.
Guvernul avertizează că o eventuală oprire a rafinăriei sau blocarea tranzacțiilor internaționale ar putea genera perturbări majore în lanțul de distribuție, disfuncționalități logistice și insuficiențe locale sau regionale de motorină și benzină. Într-un asemenea scenariu, România ar trebui să compenseze prin importuri aproximativ un sfert din piață, ceea ce ar putea duce la creșteri de prețuri la pompă.
Un alt element sensibil este asocierea dintre Lukoil Overseas Atash B.V. și Romgaz în perimetrul offshore Trident din Marea Neagră. Guvernul consideră că această situație amplifică riscurile juridice și geopolitice și poate afecta capacitatea statului de a-și gestiona strategic resursele energetice.
Citește și: Carlyle caută finanţare în Emirate pentru activele Lukoil
Supravegherea extinsă presupune monitorizarea fluxurilor financiare, avizarea unor operațiuni relevante, verificarea tranzacțiilor externe și supravegherea procesului decizional managerial. Supraveghetorul desemnat va avea atribuții clare în ceea ce privește verificarea conformității și prevenirea direcționării fondurilor către entități aflate sub sancțiuni.
Ministerul Energiei poate solicita verificări din partea ANAF și poate încheia protocoale cu alte instituții pentru acces la informații necesare monitorizării. Măsura nu presupune naționalizare și nici suspendarea activității, ci un regim de control suplimentar menit să asigure continuitatea operațională în condiții de siguranță juridică și financiară.
Hotărârea intră în vigoare la data adoptării și nu stabilește un termen-limită clar. Practic, supravegherea poate dura atât timp cât persistă riscurile generate de regimul sancțiunilor și incertitudinile legate de tranzacțiile internaționale ale grupului.
În contextul sancțiunilor aplicate la nivel internațional, există termene-limită pentru anumite licențe care permit tranzacții externe ale grupului Lukoil. După expirarea acestora, pot apărea mai multe scenarii. Unul ar fi vânzarea activelor internaționale și eventuale schimbări de acționariat. Un alt scenariu este menținerea activității sub un nou regim de conformare. În cel mai pesimist caz, restricțiile ar putea escalada și ar apărea blocaje comerciale, situație în care statul ar trebui să intervină pentru a preveni o criză de aprovizionare.
Principalul avantaj este evitarea unei crize bruște pe piața carburanților. Continuarea activității rafinăriei și a lanțului de distribuție menține stabilitatea pieței și protejează mii de locuri de muncă. Măsura reduce riscul de volatilitate accentuată a prețurilor și protejează activitatea companiilor din lanțul logistic, inclusiv operatorii de transport și terminalele petroliere.
În același timp, supravegherea extinsă oferă statului un instrument de control pentru a preveni utilizarea fluxurilor financiare în sprijinul entităților sancționate și pentru a gestiona rapid eventualele riscuri sistemice.
Pe de altă parte, măsura poate transmite un semnal de incertitudine către partenerii comerciali și instituțiile financiare. Băncile și furnizorii externi ar putea deveni mai prudenți, ceea ce ar complica operațiunile comerciale.
Există și riscul unor tensiuni juridice, în special dacă avizarea tranzacțiilor generează întârzieri sau blocaje. De asemenea, intervenția directă a statului în monitorizarea deciziilor manageriale poate fi percepută ca o ingerință, cu potențial impact asupra climatului investițional.
În esență, Guvernul încearcă să câștige timp și să evite un șoc energetic major într-un context geopolitic tensionat. Supravegherea extinsă funcționează ca un mecanism de protecție temporară pentru o piață în care aproape un sfert din carburanți depind de un grup aflat sub presiunea sancțiunilor internaționale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Guvernul a decis instituirea...
România, prin Compania...
Halftime show-ul de la Super...
Secretarul de stat american...
Valentine’s Day 2026 marchează cea mai scumpă Zi a...
Premierul Ilie Bolojan a...
Guvernul pune pe masa publică...
Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR)...
Leul a încheiat săptămâna aproape neschimbat în raport...
Grupul TUI, unul dintre liderii...
Autoritatea de Supraveghere...
Creșterea economică modestă a...
Piața auto din România a...
România susține eliminarea...
Kathy Ruemmler, unul dintre cei...
Statul își extinde arsenalul de...
Ministerul Transporturilor a...
Piața gazelor din România intră într-o zonă de risc...
O Uniune Europeană mai rapida şi mai eficienta: liderii...
Guvernul a adoptat o ordonanță...
Finanțele au împrumutat 1,59...
Turismul în România se află în recesiune tehnică pentru...