Adrian Negrescu: Piața gazelor, teren fertil pentru speculă

Oferte tot mai mari înainte de liberalizare

Potrivit lui Adrian Negrescu, pe platforma ANRE pot fi observate deja oferte de gaze la prețuri considerabil mai mari decât cele plafonate în prezent, unele dintre ele depășind praguri care indică o creștere de 30% sau chiar mai mult. Aceste prețuri apar într-un moment în care liberalizarea pieței se apropie, iar furnizorii testează reacția consumatorilor și limitele de suportabilitate ale pieței.

Analistul ridică semne de întrebare legate de fundamentul economic al acestor tarife, subliniind că nu toate creșterile pot fi justificate prin costuri de producție sau de achiziție mai mari, ci reflectă anticiparea unui context favorabil pentru majorări.

Jucători dominanți și comportamente cvasi-monopoliste

Unul dintre principalele riscuri identificate este existența unor furnizori care dețin poziții dominante în anumite zone geografice. În lipsa unei concurențe reale, acești jucători pot influența semnificativ nivelul prețurilor, transformând piața gazelor într-un spațiu vulnerabil la abuzuri.

Adrian Negrescu atrage atenția că, în astfel de condiții, consumatorii nu au alternative reale, iar mecanismele de piață nu funcționează eficient. Situația este cu atât mai delicată cu cât liberalizarea ar trebui, teoretic, să ducă la creșterea concurenței și la prețuri mai competitive, nu la scumpiri accelerate.

Citește și: Analiză Dumitru Chisăliță: După 1 aprilie 2026, prețul gazelor nu mai este o cifră, ci un exercițiu de decodare

Lecțiile neînvățate din piața energiei electrice

Analistul face o paralelă directă cu ceea ce s-a întâmplat anul trecut pe piața energiei electrice, unde scumpirile speculative au fost la ordinea zilei. În acel caz, liberalizarea și lipsa unor mecanisme de control au permis creșteri abrupte de preț, care au afectat atât populația, cât și companiile.

Potrivit lui Adrian Negrescu, dacă autoritățile nu intervin din timp cu măsuri clare de monitorizare și corecție, piața gazelor riscă să urmeze același traseu, cu efecte negative asupra întregii economii.

În contextul liberalizării, a fost avansată ideea ca Romgaz să joace un rol similar cu cel al Hidroelectrica pe piața energiei electrice, oferind gaze la prețuri mai mici pentru a tempera piața. Adrian Negrescu avertizează însă că o astfel de strategie ridică semne de întrebare, deoarece ar putea crea distorsiuni și ar putea fi urmată de majorări ulterioare „din pix”.

Analistul subliniază că există riscul ca un preț inițial scăzut să fie folosit doar ca instrument de câștigare a cotei de piață, urmând ca ulterior tarifele să fie crescute semnificativ, sub pretextul unor condiții de piață nefavorabile.

Lipsa transparenței în formarea prețurilor

Un alt punct critic îl reprezintă lipsa de transparență privind modul de formare a prețurilor. Adrian Negrescu se întreabă câte dintre ofertele existente reflectă cu adevărat costuri reale de producție și un adaos comercial rezonabil și câte sunt rezultatul unor calcule speculative.

În absența unor informații clare și a unei comunicări transparente din partea furnizorilor și a autorităților, consumatorii sunt lăsați să navigheze într-o piață opacă, în care deciziile de achiziție devin tot mai dificile.

Risc de scumpiri în lanț pentru economie

Scumpirile speculative din piața gazelor nu se opresc la facturile populației. Gazele sunt un input esențial pentru numeroase industrii, iar orice majorare de preț se va transmite rapid în costurile de producție și, implicit, în prețurile finale ale bunurilor și serviciilor.

Adrian Negrescu avertizează că, în lipsa unor măsuri ferme, România riscă să se confrunte cu un nou val de scumpiri generalizate, alimentat de creșterea prețurilor la gaze, cu efecte directe asupra inflației și competitivității economice.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.