BNS critică intenția Guvernului de a modifica Codul Muncii și legea dialogului social

Autor: DCBusiness Team
Data publicării:
Muncitori într-o fabrică de confecții / Foto: Ministerul Muncii
Muncitori într-o fabrică de confecții / Foto: Ministerul Muncii
Biroul Național Confederal al Blocului Național Sindical (BNS) salută încheierea perioadei de instabilitate politică și ia act de investirea cu o largă majoritate a noului Guvern condus de Primul Ministru Ilie Bolojan, se spune într-un comunicat al BNS.

Totodată BNC al BNS a luat act de prevederile Programului de Guvernare dar mai ales de declarațiile Primului Ministru în ceea ce privește intențiile de modificare a Codului Muncii și a legii dialogului social. Ca urmare, în ședința sa din data de 27 iunie 2025, BNC al BNS a decis intrarea în stare de alertă a organizației, având în vedere impactul major ce l-ar putea avea astfel de modificări legislative asupra angajaților, în special în absența unui dialog social real și a consultării cu partenerii sociali.

La aproape 15 ani de la reforma toxică promovată în 2011 de Guvernul Boc, cu efecte dramatice la nivelul pieței muncii din România, actualul Guvern pare că intenționează să repete aceeași greșeală. 

Atragem atenția asupra faptului că România are deja în vigoare un Cod al Muncii foarte prietenos cu angajatorii, este relevat acest fapt și de Forumul Economic Mondial, prin Raportul Global al Competitivității care plasează România pe un loc fruntaș în lume, atunci când ne referim la flexibilitatea pieței muncii.

România are deja una dintre cele mai permisive legislații din lume privind concedierea salariaților, mai exact:

  • Locul 8 la nivel global (dintr-un clasament de 141 de state) privind costurile reduse suportate de angajator in cazul concedierii unui angajat;

  • Locul 30 în lume privind ușurința cu care angajatorul poate angaja și concedia un angajat;

  • Locul 14 în lume în ceea ce privește ușurința cu care se poate angaja un lucrător străin.

Reforma din 2011 a distrus dialogul social în România. Acesta este  motivul pentru care în repetate rânduri instituții internaționale precum Comisia Europeană sau Organizația Internațională a Muncii au cerut guvernelor României să modifice legea dialogului social. Reamintim că noua lege a dialogului social a fost adoptată în 2022, după 12 ani de discuții și încercări de a corecta efectele reformei din 2011, a fost Jalon în PNRR, recent validat de Comisia Europeană.

Chiar dacă înțelegem nevoia de a restabili echilibrele macroeconomice suntem profund îngrijorați de modul în care Guvernul înțelege să pregătească și să aplice reforma în acest sens. Sperăm totuși că actuala coaliție de guvernare pro-europeană își va reaminti prevederile art 151 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și nu va proceda la asumarea răspunderii în Parlament pe măsurile de reforme, lăsând loc și timp pentru o consultare reală a partenerilor sociali.

BNS susține cu fermitate eliminarea sinecurilor din administrația publică și din companiile de stat. Este un obiectiv legitim și necesar, iar dacă Guvernul României va acționa corect și consecvent în acest sens, vom susține astfel de măsuri, nu doar declarativ, ci printr-un sprijin activ și documentat.

Totodată, atragem atenția că acest demers trebuie să fie:

• Aplicat în mod corect și generalizat, nu selectiv;

• Însoțit de transparență și responsabilitate;

• Dublat de respectarea Constituției României, a Tratatului și a tuturor normelor juridice europene și internaționale ratificate de România.

Vom sancționa public cu maximă celeritate orice derapaj sau aplicare selectivă a acestor principii.

Blocul Național Sindical a susținut constant doar acele măsuri legislative care au însemnat echilibru și responsabilitate în cheltuirea banului public. Reamintim că, la adoptarea ultimei Legi a salarizării în sectorul public, am fost singura entitate care a atras atenția asupra consecințelor nefaste și a implicațiilor unor creșteri de cheltuieli bugetare necontrolate. Vedem un atac susținut asupra contractelor colective. Reamintim că întotdeauna un contract colectiv de muncă are două părți: angajator și reprezentanții angajaților. Respingem cu fermitate orice tentativă de amputare a unor drepturi din contractele colective de muncă în vigoare prin diverse soluții legislative aberante. Pentru eliminarea unor clauze abuzive, există soluția renegocierii între părțile semnatare ale acelor contracte. Și pentru asta dăm două exemple sunt sugestive în acest sens:

• S-au eliminat anumite prevederi contractuale abuzive din Contractul Colectiv de Muncă de la Poșta Română și asta, în ciuda faptului că directorul general, o sinecură politică evidentă, continuă să ignore hotărâri judecătorești definitive, sfidând Instanțele de judecată și să comită abuzuri. 

• Am intervenit activ și în cazul Companiei Naționale de Investiții în primăvara acestui an, unde recentele modificări ale Contractului Colectiv de Muncă au evitat adoptarea unei Ordonanțe de urgență care ar fi fost profund neconstituțională. Ministrul Cseke Atilla cunoaște în mod direct poziția noastră și implicarea reală a BNS.

Nu suntem fani ai sinecurilor! Cerem curățenie peste tot, dar nu vom accepta aplicarea selectivă a acestui principiu, în funcție de interese politice sau conjuncturale.

Sistemul privilegiilor și al sinecurilor trebuie să înceteze dar nu vom accepta niciodată ca atitudinea ostilă față de beneficiarii acestor sinecuri să se transfere asupra tuturor salariaților din România. Nu vom accepta încă o dată ca salariații să fie singurii care suportă povara reformelor. 

Totodată, ne manifestăm îngrijorarea față de faptul că, în timp ce în discursul public se clamează reforme, se mestecă principii, se anunță responsabilitate în cheltuirea banului public, în programul de guvernare unii nu se mai sfiesc să facă o banală procedură de achiziție publică și angajează contracte de miliarde de euro atât pentru proiecte energetice, cât și pentru proiecte de achiziții de tehnică militară.   

Pentru protejarea lucrătorilor pe care îi reprezintă, Biroul Național Confederal a hotărât constituirea a patru grupuri de lucru operaționale:

 1. Grupul de monitorizare a deciziilor guvernamentale care pot afecta drepturile lucrătorilor și care analizează conformitatea politicilor publice cu directivele europene, tratatele internaționale sau alte instrumente ratificate de România.

 2. Grupul de comunicare, pentru informarea publică permanentă și transparentă privind măsurile propuse și efectele lor;

 3. Grupul care se ocupă de pregătirea de acțiuni de protest, în cazul în care ne este refuzat dialogul. 

 4. Grupul de lobby care va gestiona relația cu instituțiile statului și partidele politice parlamentare.

Dacă Guvernul dorește să meargă CORECT și TRANSPARENT , cu respectarea mecanismelor legale de dialog social, ne va avea ca partener. Dacă va alege politica pumnului în gură și va derapa de la respectarea Constituției, pe care recent au jurat, ne va avea ca opozant ferm — cu dovezi și cu acțiuni publice. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Ilie Bolojan
Tichet pentru energie
Schimb valutar / Foto: Pexels
Foto: Pexels
Subvenţii APIA 2022. Veşti bune pentru fermieri
Muncitori într-o fabrică de confecții / Foto: Ministerul Muncii
O femeie la cumpărături / Foto: Freepik
Adrian Negrescu
Instalație de gaze / Foto: Balticconnector
ANAF / Foto: Oana Pavelescu

Ce formulare se depun la ANAF la începutul lui iulie

Contribuabilii înregistrați în scopuri de TVA trebuie...

Euro și lei / Foto: Oana Pavelescu
Nicușor Dan la Bruxelles / Foto: presidency.ro
Mihaela Bîtu, Dragoș Anastasiu și Ilie Bolojan
Medic scrie o rețetă / FOTO: Freepik
Ploaie
Deepfake
Asigurări / Foto: Freepik
Casa de schimb valutar: Foto: Oana Pavelescu
Shell
Dragos Pislaru, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene
E-commerce
Oameni pe stradă / Foto: Freepik
Militar sau mercenar?
Cazino / Foto: Freepik

pixel