Interviuri despre asigurări și pensii după conferința Quo Vadis 2026
La întâlnirea miniștrilor de externe, din 25 ianuarie a.c., nu a fost luată nicio decizie privind aplicarea de noi sancțiuni Rusiei ca urmare a miilor de arestări de la protestele pro-Navalnîi. Singura mișcare făcută de UE, influențată probabil de Franța, Germania și Austria, a fost să îl trimită pe Josep Borrell la Moscova pentru a determina Kremlinul să își schimbe atitudinea.
„Schimbarea, în Rusia, se simte în aer”, declarau atunci unii oficiali ai statelor UE. Dar această schimbare pare că înseamnă mai mult o înăsprire a atitudinii Rusiei față de Europa.
Știm cu toții cum a decurs vizita oficialului UE în capitala rusă. Programul oficialului european sau al echipei sale nu a inclus o discuție cu soția lui Aleksei Navalnîi, iar atitudinea lui Borrell de la conferința comună de presă cu Lavrov a fost una pasivă, potrivit publicației Kommersant. Șeful diplomației UE a repetat aceleași răspunsuri, citite de pe hârtie, chiar și în replică la întrebările jurnaliștilor: „profunda îngrijorare a Uniunii Europene cu privire la cazul Navalnîi, un apel pentru eliberarea sa și începerea unei anchete privind otrăvirea". La câteva minute după conferința de presă, rușii au dat drumul la informația legată de expulzarea diplomaților europeni, iar Borrell s-a rezumat la a-l întreba pe Sergey Lavrov dacă acest lucru este adevărat.
Poate ar fi fost bine să țină o conferință de presă ad-hoc cu toți jurnaliștii prezenți și să părăsească imediat Moscova? Poate că da.
Scrisoarea parlamentarilor europeni
„Am vrut să testez dacă autoritățile ruse sunt interesate de o încercare serioasă de a inversa deteriorarea relațiilor noastre și de a profita de oportunitatea de a purta un dialog mai constructiv. Răspunsul a fost clar: nu, nu sunt ”, a spus Borrell.
Astfel de justificări ulterioare nu mai reușesc să convingă. O petiție circulă printre reprezentanții PE, cerând demisia acestuia, petiție care a fost lansată de deputații baltici. Peste 70 de parlamentari europeni au semnat zilele trecute o scrisoare adresată șefei Comisiei, Ursula von der Leyen, prin care se cere schimbarea lui Borrell. Câte șanse de reușită are inițiativa parlamentarilor rămâne de văzut, mai ales că toate pozițiile de decizie din cadrul instituțiilor UE au fost negociate extrem de greu, ținându-se cont inclusiv de principiul egalității de gen.
Putem să intuim cine ar avea de câștigat de pe urma indeciziei Europei, combinată cu prestația slabă a Înaltului Reprezentant al UE, dar este cert că situații precum cea de față pot distruge încrederea în capacitatea UE de a fi un actor internațional credibil și influent.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Aderarea României la OCDE, previzionată pentru acest an,...
Oficiul Român pentru Drepturile...
Platformele chineze de comerț...
Prețurile aurului și ale altor...
Guvernul este nevoit să decidă...
Curtea Constituțională a...
Gigantul auto Ford a...
Temerile legate de impactul...
Datoriile firmelor către stat au urcat la 77,8 miliarde...
România își schimbă strategia...
Sistemul de pensii private...
Spotify a raportat marţi un profit net de 2,212 miliarde...
Parlamentul European și-a...
Autoritățile centrale și...
Leul a câștigat teren marți, 10...
Asigurările voluntare de...
Prețurile carburanților din...