Trump retrage trupe americane din România. Mișcare-surpriză care schimbă echilibrul NATO

Anunțul care schimbă echilibrul de pe flancul estic

Administrația președintelui american Donald Trump se pregătește să retragă o parte din trupele americane dislocate în România, o decizie care marchează o modificare semnificativă în strategia globală de apărare a Statelor Unite, potrivit publicației ucrainene Kyiv Post. Măsura a fost deja comunicată aliaților europeni, iar anunțul oficial ar urma să fie făcut în următoarele zile.

Trei oficiali americani și europeni citați de publicație au confirmat că retragerea nu va depăși „mai mult de un batalion”, subliniind că impactul asupra operațiunilor regionale va fi limitat. Totuși, decizia a stârnit îngrijorări pe flancul estic al NATO, în contextul intensificării incursiunilor aeriene ale Rusiei în spațiul Alianței — inclusiv în România.

Surse diplomatice citate de Kyiv Post leagă decizia Washingtonului de eforturile lui Donald Trump de a obține un armistițiu în Ucraina și de repoziționarea strategică a Pentagonului către emisfera vestică și zona Indo-Pacific, unde SUA își concentrează tot mai mult resursele pentru a contracara China.

MApN confirmă: România a fost informată

Ministerul Apărării Naționale a confirmat miercuri că România a fost notificată oficial cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe flancul estic al NATO, inclusiv la baza aeriană Mihail Kogălniceanu.

„Decizia era așteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american. Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie”, se arată în comunicatul MApN.

Ministerul precizează că aproximativ 1.000 de militari americani vor rămâne în România, contribuind în continuare la descurajarea oricăror amenințări și garantând angajamentul SUA față de securitatea regională.

Recalibrare globală a Pentagonului

Surse din Washington au indicat că, inițial, planul de reducere a efectivelor americane lua în calcul și Polonia, însă decizia finală a vizat exclusiv România. Potrivit Kyiv Post, această distincție reflectă un „calcul geopolitic complex”, legat de prioritizarea resurselor către Pacific.

Citește și: Berlinul suspendă conversia fostelor baze militare americane în proiecte civile

Reducerea trupelor face parte din revizuirea globală a posturii militare americane, un proces amplu de evaluare a misiunilor Comandamentului European al SUA (EUCOM), menit să elibereze capacități pentru teatrul indo-pacific și pentru consolidarea prezenței americane în emisfera vestică.

Reacții și preocupări

Deși Washingtonul insistă că schimbarea nu afectează angajamentele sale față de NATO, unii foști oficiali și experți militari privesc decizia cu reticență.

„Nu există un raționament evident sau tactic pentru retragerea brigăzii NATO din România”, a declarat pentru Kyiv Post colonelul american în retragere Richard Williams, fost director adjunct în cadrul diviziei de investiții în apărare a NATO.

La rândul său, Justyna Gotkowska, directoare adjunctă a Centrului pentru Studii Estice (OSW) din Polonia, a avertizat că orice reducere a prezenței americane în regiune „va fi percepută de Rusia ca o invitație”. Ea a subliniat că unitățile care operează pe bază de rotație, cum sunt cele din România, „sunt cele mai ușor de retras”.

Situația de la Mihail Kogălniceanu

Decizia vine la doar câteva zile după ce Divizia a 3-a de Infanterie a Armatei SUA a preluat comanda operațiunilor americane din regiunea Mării Negre, înlocuind Divizia 1 Blindată. Aceasta coordonează în prezent o forță de aproximativ 3.000 de soldați desfășurați în România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria.

În pofida reducerii planificate, Pentagonul a reiterat că baza Mihail Kogălniceanu va rămâne un punct strategic-cheie pentru operațiunile SUA și NATO în regiune, iar colaborarea militară cu România nu va fi afectată.

Reacții locale și semnificație geopolitică

Un fost oficial al armatei române a declarat pentru Kyiv Post că decizia este „greu de înțeles”, în condițiile în care prezența americană actuală în Europa — aproximativ 80.000 de militari — este modestă din perspectivă istorică.

Pe de altă parte, analiza politică de la Washington arată că Trump își dorește ca aliații europeni să își asume o pondere mai mare în securitatea proprie, în timp ce SUA își redistribuie forțele spre zonele considerate critice pentru competiția globală cu China.

„Sunt multe elemente interconectate în joc. Reducerea trupelor din România face parte dintr-un plan mai amplu, nu dintr-o retragere totală”, a explicat colonelul Williams, citat de Kyiv Post.

Consecințe pentru NATO

Reducerea prezenței americane în România ridică întrebări legate de capacitatea NATO de a menține o descurajare solidă în regiunea Mării Negre, într-un moment în care Rusia continuă atacurile cu drone și incursiunile în spațiul Alianței.

Deși Alianța a lansat recent misiunea Eastern Sentry (Santinela Estică) pentru supravegherea sporită a flancului estic, analiștii avertizează că retragerea unei brigăzi americane poate fi interpretată ca un semnal de slăbiciune strategică.

Pentagonul a transmis că rămâne angajat față de parteneriatele din regiune, iar România va continua să găzduiască trupe americane și exerciții comune. Totuși, mutarea confirmă schimbarea accentului strategic al SUA — dinspre Europa de Est către Pacific — în cea mai amplă reconfigurare militară americană de după Războiul Rece.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.