Brexit, Trump, URSS: Când riscurile politice pun bursele pe jar

Riscul politic este o parte integrantă a provocărilor cu care trebuie să se confrunte investitorii, jucătorii din piață care interpretează informațiile prin prisma intereselor și afacerilor lor. Piețele au groază de incertitudine, detestă nisipurile mișcătoare unde sunt aruncate când lucrurile o cam iau razna.

Cum s-a întâmplat, spre exemplu pe 10 iunie, când bursa de la Paris a făcut, practic, un salt brusc în necunoscut după decizia lui Macron, care i-a luat prin surprindere inclusiv pe analiștii politici. În acea zi, indicele vedetă al bursei pariziene, CAC 40, a pierdut 2,3%. Nu a fost singura experiență de acest gen de când a fost creat, pe 15 iunie 1988.

24 iunie 2016 (-8,04%): Votul Brexit

Bursa de la Paris a cunoscut o adevărată „vineri neagră”, confruntându-se cu cea mai proastă sesiune din octombrie 2008. Victoria Brexit-ului a fost un șoc care o declanșat un adevărat tsunami pe piețele mondiale. În acea zi de vineri, CAC 40 a cedat, la deschiderea cotațiilor, aproape 5%, pentru a se prăbuși violent la mai mult de minus 10% „intraday”.

Iar cele mai afectate au fost atunci, ca și acum, acțiunile marilor instituții bancare. La sfârșitul sesiunii s-a înregistrat -20,6% pentru Société Générale, -17,4% pentru BNP Paribas și -14% pentru Crédit Agricole.

9 iunie 2016 (+1,49%): Alegerea lui Donald Trump

Ca și 2024, anul 2016 a fost marcat clar de alegeri, și de surprize. Pe 9 noiembrie 2016, investitorii au luat act de victoria surpriză a candidatului republican Donald Trump, împotriva rivalei democrate Hillary Clinton, considerată câștigătoare până în ultimele ore înainte ca rezultatul alegerilor să fie anunțat.

Pe bursă, piețele asiatice au fost primele care au primit vestea din Statele Unite. La Tokyo, indicele emblematic Nikkei 225 a scăzut cu 5,36%. La Paris, CAC 40 a coborât sub pragul de 4.400 de puncte, în scădere cu 2,83% față de deschidere.

Dar undă de șoc și-a pierdut treptat forța, astfel că, spre finalul zilei, piețele și-au revenit, investitorii înțelegând că venirea lui Trump nu poate fi comparată, ca impact, cu Brexit. Ca atare, indicele parizian a încheiat sesiunea în creștere cu 1,49%.

19 august 1991 (-7,29%): Lovitura de stat din URSS

În timpul „puciului de la Moscova”, Mihail Gorbaciov a fost înlăturat de „politicii duri” ai Partidului Comunist. Scăderea spectaculoasă a CAC 40 (-7,29%) a fost, totuși, de scurtă durată. Bursele din Asia și Pacific au fost primele care au reacționat la vestea răsturnării liderului sovietic. Reacția a fost cu atât mai puternică cu cât niciun comentariu nu a însoțit această știre și, prin urmare, s-a pretat tuturor speculațiilor posibile. O avalanșă de comenzi de vânzare i-a copleșit apoi pe comercianți, iar zvonurile despre moartea numărului unu sovietic au accentuat tendința, pe o piață cuprinsă de panică.

Cea mai neagră zi

Pe 9 martie 2020, barometrul Bursei de la Paris s-a prăbușit literalmente, cedând 8,39% la închidere, sub povara răspândirii coronavirusului și a războiului prețurilor pe piața petrolului. Cea mai proastă sesiune rămâne însă luni 6 octombrie 2008 (-9,84%) după falimentul Lehman Brothers.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.