În orice caz, așa afirmă cotidianul francez Le Figaro, care citează o serie de experți în domeniu. După 44 de ani de participare, Olanda a cucerit pentru prima dată trofeul Eurovision. Piesa ”Arcade” a lui Duncan Laurence a obținut cele mai multe puncte, respectiv 492. El a fost urmat pe podium de reprezentantul Italiei și de cel al Rusiei. Pentru al doilea an consecutiv, România nu a reușit nici măcar să ajungă în finala concursului. Cât costă însă un Eurovision?
O sumă record de 60 milioane euro
În 2012, Azerbaidjanul a cheltuit suma astronomică de 60 de milioane de euro. De patru ori mai mult decât Suedia în anul următor. Autoritățile azere au privit însă lucrurile din perspectivă. Astfel, la Baku, gazda propriu zisă a concursului a fost construit o sală specială, Crystall Hall, unde lucrează în prezent câteva sute de persoane și care, în aproape șapte ani a devenit un centru de evenimente cu o agendă extrem de încărcată. În plus, afluxul de turiști veniți să asiste la concurs a însemant un căștig de 8 milioane de euro pentru bugetul azer.
Simplu și ieftin
Pentru Suedia însă, lucrurile au fost mult mai simple: cu 15 milioane de euro cheltuite pentru organizarea Eurovision în orașul Malmo și venituri de 14 milioane de euro realizate din turism, țara nu a simțit, practic, nici un fel de povară financiară. Mai mult, evenimentul a condus la crearea a 130 de locuri de muncă, la început temporare, apoi permanente și cu normă întreagă.
Cheltuieli de 45 de milioane de euro
În schimb, pentru Danemarca, Eurovision ediția 2014 s-a dovedit o jucărie extrem de scumpă, pentru care s-au scos din buzunar 45 de milioane de euro, de două ori mai mult decât suma prevăzută inițial. Mai mult, nici încasările din turism nu s-au ridicat la nivelul așteptările, cifrându-se la circa 12 milioane euro. Nici în cazul Portugaliei, gazda ediției din 2018, socoteala de acasă nu a coincis cu cea din târg, în condițiile în care societatea de radiodifuziune, RTP, a pierdut circa 4 milioane de euro.
Pe credit rambursabil în 15 ani
Anul acesta, Israelul a fost prima țară care nu a susținut financiar societatea națională KAN pentru organizarea evenimentului. În orice caz, așa a declarat Eldad Koblenz, președintele director general al Israelian Broadcasting Corporation. Două treimi din bugetul prevăzut de 30 de milioane de euro reprezintă subvenții guvernamentale sub formă de împrumut care va fi rambursat în următorii 15 ani. Constrângerile bugetare au inflamat însă prețul biletelor, de trei ori mai scumpe decât în 2018, la Lisabona.
Citește și Bugetul Eurovision, sumă exorbitantă
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Precizări privind înscrierea...
Beko, Ford, Audi și Auchan sunt...
O strategie menită să asigure un echilibru între...
Agenția Națională de...
Companiile chineze își păstrează dolarii,...
Indicele ROBOR la trei luni a crescut la 5,75% pe an,...
Înscrierea dealerilor în Programul Rabla pentru...
Greenpeace România a câștigat...
Economia Germaniei a crescut...
Rubla rusească se depreciază...
La Palatul Victoria, a fost...
China anunţă că este dispusă să...
Curs valutar BNR, 21 noiembrie...
Florian Lixandru, candidatul...
Mutările şi cotaţiile...
Grupaj de știri.
La show-ul de tehnologie Gitex 2024 desfășurat recent în...
Activitatea RAR este blocată...
Premierul Marcel Ciolacu a făcut un anunț important...
Șeful unuia dintre cele mai...
Decizia adoptată în ședința de...
Documentul a fost parafat la Budapesta de Zsolt Hernadi,...