Cât pierd companiile pe an din cauza alimentației necorespunzătoare

Aceste concluzii figurează într-un studiu realizat de Chatham House şi Vivid Economics, primul care a analizat impactul subnutriţiei şi obezităţii asupra afacerilor în ţările cu venituri mici şi medii. Ambele afecţiuni împiedică angajaţii să lucreze la potenţialul maxim şi conduc la probleme de sănătate, ceea ce înseamnă mai multe zile de concediu medical.

Companiile multinaţionale trebuie să facă mai mult pentru a combate subnutriţia, susţine Chatham House. Printre posibilele măsuri se numără politici pentru a sprijini mamele care alăptează să ofere controale de sănătate regulate şi să asigure alimente hrănitoare la preţuri subvenţionate la locul de muncă, susţine centrul de reflexie londonez.

Chiriile au crescut cu peste 20% în Uniunea Europeană

"Companiile pot juca un rol important. Pe lângă pierderile de productivitate, există un risc important de prejudiciere a reputaţiei pentru companiile care au operaţiuni semnificative în ţările cu venituri mici şi medii şi care nu fac nimic în domeniul alimentaţiei necorespunzătoare", susţine Laura Wellesley, cercetător la Chatham House.

Obezitatea este în creştere în ţările sărace, care se confruntă deja cu rate mari de subnutriţie. Pandemia de coronavirus a scos şi mai mult în evidenţă importanţa alimentaţiei, studiile arătând că persoanele care suferă de obezitate sunt mai predispuse la decese din cauza Covid-19.

"Ne putem aştepta ca pandemia să agraveze costurile pentru că insecuritatea economică este strâns legată de insecuritatea alimentaţiei", a spus Laura Wellesley.

Studiul Chatham House a analizat impactul alimentaţiei necorespunzătoare asupra a 13 sectoare de activitate, începând de la minerit şi agricultură şi până la construcţii şi vânzări cu amănuntul, din 19 ţări. Apoi a extrapolat descoperirile la pierderile anuale de productivitate din cauza subnutriţiei şi obezităţii asupra tuturor statelor în curs de dezvoltare.

Cele mai mari pierderi de productivitate din cauza subnutriţiei au fost înregistrate în agricultură, minerit şi construcţii iar Etiopia şi India au cele mai mari probleme. În cazul obezităţii, cel mai mare impact a fost resimţit în sectoarele minerit, educaţie şi sănătate.

Pierderile directe de productivitate sunt estimate undeva între 130 şi 850 miliarde de dolari. Acest interval reflectă mai multe variabile şi felul în care modelul utilizat de Vivid Economics extrapolează descoperirile înregistrate în cele 19 ţări.

Cu toate acestea, analiştii avertizează că impactul alimentaţiei necorespunzătoare ar putea fi chiar mai mare. Modelul utilizat nu include costurile asociate cu dezvoltarea de tulburări cognitive şi rezultate academice reduse ca urmare a subnutriţiei în copilărie şi nici nu reflectă costurile indirecte precum concediile medicale plătite pentru afecţiunile care au legătură cu subnutriţia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.